Numărul adăposturilor destinate protecţiei populaţiei civile din România în caz de război a scăzut cu peste 31% într-un deceniu. Dacă în anul 2013 existau 7424 de adăposturi, numărul acestora ajunsese la 5072 la finalul anului 2023, arată un raport de audit al Curţii de Conturi. Documentul precizează că aproximativ jumătate dintre adăposturile existente nu sunt funcţionale, suma necesară operaţionalizării acestora fiind estimată la 278 milioane lei.
Un audit al Curţii de Conturi realizat în cursul anului trecut pe tema adăposturilor de protecţie civilă arată că, la nivel naţional, există 5072 de adăposturi, iar dintre acestea 3711 adăposturi au fost construite anterior anului 1990, ceea ce înseamnă că 73% din adăposturile de protecţie civilă au peste 35 de ani vechime.
Dintre cele 3181 de localităţi din România, doar 319 au adăposturi de protecţie civilă, dintre acestea 183 fiind municipii şi oraşe iar restul – comune.
Comparativ cu evidenţa din anul 2013, la 31 decembrie 2023 numărul adăposturilor de protecţie civilă a scăzut cu 31,68%, de la 7424 adăposturi în 2013 la 5072 în anul 2023, iar nici cele existente la finalul lui 2023 nu sunt funcţionale, arată raportul Curţii de Conturi.
Dintre cele 2734 adăposturi publice, doar 1376 sunt operative, în timp ce dintre adăposturile private pentru protecţie civilă, în număr de 2338, doar 1153 sunt operative auditorii au constatat că peste jumătate din numărul adăposturilor de protecţie civilă nu îndeplinesc cerinţele de funcţionalitate, iar pentru renovarea acestora ar fi nevoie de aproape 300 de milioane de lei.
Una dintre măsurile dispuse a fost stabilirea necesarului de fonduri pentru operaţionalizarea adăposturilor de protecţie civilă. Atât în urma implementării măsurii dispuse prin HCJSU emise în anul 2022, cât şi a celor emise în anul 2024, din datele colectate, o parte din UAT-uri (exemplu: Galaţi, Constanţa, Timişoara, Braşov, Craiova) au stabilit necesarul de finanţare pentru aducerea în stare de operativitate a adăposturilor de protecţie civilă de la nivelul zonelor de competenţă. Din datele centralizate la nivelul IGSU, au fost estimate fonduri în sumă de 278 milioane lei necesare pentru operaţionalizarea adăposturilor de la nivelul UAT-urilor din 25 de judeţe”; sunt concluziile auditului.
Curtea de Conturi a constatat de asemenea că, deşi în anul 2022 au fost dispuse măsuri care aveau ca scop remedierea deficienţelor constatate urmare a controalelor efectuate de către inspectorii ISU şi creşterea gradului de operaţionalizare a adăposturilor de protecţie civilă existente, nu au fost luate suficiente măsuri de către factorii responsabili pentru ducerea la îndeplinire a acestor cerinţe.
Nici măsuri pentru amenajarea de adăposturi care să proteze populaţia nu au fost adoptate în ultimii ani, deşi la graniţa de nord este război.
În perioada auditată, în cadrul şedinţelor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a fost adoptată o singură hotărâre cu privire la adăpostirea populaţiei, respectiv Hotărârea nr.31/07.09.2023 privind adoptarea unor măsuri de protecţie pe teritoriul naţional din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina. Prin această hotărâre a fost dispusă o măsură punctuală, pentru asigurarea adăpostirii populaţiei din judeţul Tulcea, la nivelul localităţilor Plauru şi Ceatalchioi, şi care a constat în edificarea de spaţii de protecţie. Măsura a avut caracter de urgenţă. CNSU nu a adoptat alte hotărâri în care să fie stabilite măsuri referitoare la fondul de adăpostire sau realizarea activităţii de adăpostire din România în caz de conflict armat”, se mai arată în raport.
Conform centralizării efectuate la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, „în perioada 2022-2024 au fost remediate doar 458 de adăposturi de protecţie civilă, ceea ce arată faptul că demersurile întreprinse la nivel judeţean nu au fost suficiente astfel încât să se asigure un grad de operaţionalizare ridicat”, sunt alte concluzii ale auditului.
De cele mai multe ori, motivul invocat de administratorii sau proprietarii de adăposturi pentru a justifica faptul că nu întreţin adăposturile de protecţie civilă este de ordin financiar. Amenzile pentru nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în stare bună de utilizare sunt cuprinse între o mie şi 2000 de lei.
Nici cei care construiesc nu respectă legislaţia privind realizarea de adăposturi pentru protecţia populaţiei.
Referitor la această reglementare privind construirea de adăposturi de protecţie civilă în cadrul construcţiilor noi cu o suprafaţă mai mare de 600 mp, deşi au fost emise avize de protecţie civilă, unii investitori/dezvoltatori nu au respectat condiţiile iniţiale aprobate pentru construcţia de adăposturi de protecţie civilă, astfel încât la recepţia lucrării nu au mai fost solicitate autorizaţiile de protecţie civilă de la IGSU. În acest sens sunt necesare reglementări privind recepţia execuţiei lucrărilor la clădirile noi care să includă criterii privind construirea adăposturilor de protecţie civilă şi obligativitatea autorizării lor de către IGSU”, sunt alte constatări ale raportului Curţii de Conturi.
În România, normele şi instrucţiunile tehnice care reglementează adăposturile de protecţie civilă sunt din anii 1971, 1972 şi 1999, iar instrucţiunile de folosire a adăposturilor de protecţie civilă sunt cele elaborate în anul 1961 şi cuprinse în Manualul de apărare locală antiaeriană, instrucţiuni care nu au fost actualizate şi care, în cele mai multe cazuri nu sunt afişate în adăposturile de protecţie civilă.
Neconsolidarea Sistemului naţional de adăpostire pentru asigurarea adăpostirii populaţiei şi a conducerii politice în caz de conflict armat, precum şi a protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale, ar putea genera vulnerabilităţi majore la adresa securităţii naţionale şi a capacităţii de acţiune într-o situaţie de protecţie civilă”, a mai constatat Curtea de Conturi.
Puţin peste 600.000 de persoane pot fi adăpostite în zone speciale pentru protecţia civilă în caz de război
Curtea de Conturi constată că adăposturile sunt puţine, insalubre, sunt rămase la nivelul anului 1970. Instituţia atrage atenţia asupra lacunelor din legislaţie privind reglementarea unei astfel de situaţii, în condiţiile în care auditorii au constatat că nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă, iar autorităţile nu au realizat în ultimii ani, un inventar al locurilor în care civilii pot fi adăpostiţi în caz de război.
Adăpostirea, ca parte componentă a protecţiei civile în România, este insuficient reglementată, iar legislaţia existentă trebuie adaptată contextului actual, menţionează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populaţiei şi nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în astfel de situaţii excepţionale. În prezent nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă şi al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situaţii, întrucât cele mai multe autorităţi publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire”, sunt concluziile Curţii de Conturi, date publicităţii joi.
Auditorii au constatat că reglementările privind activitatea de adăpostire a populaţiei în caz de război şi dotarea majorităţii adăposturilor de protecţie civilă şi a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor 1970.
Întrucât nu au existat situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spaţiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire. În România, capacitatea de adăpostire a populaţiei în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare şi alte spaţii de adăpostire identificate (spaţii de la metrou, parcări, pasaje şi galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populaţiei rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2543 sunt neoperaţionale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
În acest context, instituţia recomandă autorităţilor responsabile să elaboreze o Concepţie naţională a adăpostirii populaţiei în situaţie de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populaţiei, arătând că „actuala organizare a Sistemului naţional de adăpostire din România nu asigură o protecţie suficientă a populaţiei în situaţia unui conflict”.
Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea şi actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă şi a adăposturilor simple, precum şi o analiză a fondului de adăpostire existent şi stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate”, se mai arată în comunicatul Curţii de Conturi.
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) este instituţia abilitată să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât şi adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate şi a autorizaţiilor de construcţie emise.
Potrivit raportului de audit, reprezentanţii ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfăşurate, că aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi să respecte în totalitate legislaţia şi să solicite la recepţia finală a lucrării şi autorizarea pentru construcţia adăpostului de protecţie civilă, aşa cum a fost prevăzut în documentaţia tehnică şi în avizul acordat iniţial”, sunt alte concluzii ale auditului privind adăposturile de protecţie civilă.
https://www.constantatv.ro/2024/09/08/starea-critica-a-adaposturilor-antiaeriene-din-constanta/
