Agenția de rating Moody’s a decis să modifice perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”, invocând riscuri semnificative pentru consolidarea fiscală şi creşterea datoriei publice. Această decizie vine pe fondul unui mediu politic incert şi al provocărilor economice crescânde.
Moody’s argumentează că decizia de a schimba perspectiva în negativă reflectă riscul ca, în absenţa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani, confom Profit.ro.
Pe baza politicilor anunţate de Guvern până în prezent, ne aşteptăm ca deficitul fiscal să scadă de la 8,7% din PIB în 2024, dar să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 şi să se îmbunătăţească doar treptat ulterior. Împreună cu o revizuire semnificativă în scădere a previziunilor noastre de creştere pentru România, acest lucru ar conduce rapid povara datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârşitul lui 2025 şi la 62,7% la sfârşitul lui 2026, de la 48,9% la sfârşitul lui 2023”, arată agenţa de rating.
Coonform sursei citate, creşterea cerinţelor de împrumut şi a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plăţile dobânzilor şi veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029
De asemenea, Moody’s mai arată că reducerea cu succes a deficitului şi limitarea creşterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, şi adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
Agenţia mai arată că România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, nsă aceasta este deja amânată semnificativ şi nu se aşteaptă ca detalii despre amploarea şi componenţa măsurilor de creştere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunţate decât după alegerile prezidenţiale din mai 2025.
Mediul politic după alegerile parlamentare şi alegerile prezidenţiale anulate de la sfârşitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să facă mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambiţioasă şi cu programul său de reducere a deficitului în general”, mai remarcă agenţia.
Agenţia invocă şi faptul că accentuarea riscurilor geopolitice în lumina angajamentului diminuat al Statelor Unite în securitatea europeană s-ar putea adăuga şi la presiunile pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare, complicând şi mai mult eforturile guvernului de consolidare fiscală, mai arată Profit.ro.
