Rusia doreşte ca NATO să renunţe la promisiunea făcută la summitul din 2008, găzduit de Bucureşti, de a oferi într-o zi Ucrainei statutul de membru al organizaţiei militare conduse de SUA, iar Ucraina să accepte neutralitatea, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, relatează Reuters.
Aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, dar un simplu refuz de a o lăsa să adere este acum de asemenea insuficient pentru Moscova, a spus Maria Zaharova, în condiţiile în care la Riad, în Arabia Saudită, şefii diplomaţiilor rusă şi americană aveau primele discuţii directe pe tema reluării dialogului bilateral şi începerii negocierilor pentru o încetare a războiului din Ucraina.
Este demn de remarcat faptul că un refuz de a accepta Kievul în NATO nu este suficient acum”, a declarat Zaharova ca răspuns la o întrebare din partea Reuters. „Alianţa trebuie să îşi retragă promisiunile de la Bucureşti din 2008”, a punctat ea. „În caz contrar, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a adăugat Zaharova.
Reprezentanta MAE rus a subliniat că Ucraina trebuie să revină la poziţia din declaraţia sa de suveranitate din 1990, când s-a desprins din Uniunea Sovietică, în care Kievul a declarat că va deveni un stat permanent neutru, nu va participa la blocuri militare şi va rămâne fără arme nucleare.
Ceea ce Ucraina trebuie să facă este să se întoarcă la originile propriei sale statalităţi şi să urmeze litera şi spiritul documentelor”, a arătat Zaharova. „Aceasta ar fi cea mai bună garanţie a securităţii sale”, a mai spus ea, adăugând că nici aderarea la NATO, nici intervenţia occidentală „sub masca unui contingent de menţinere a păcii” nu ar putea oferi Ucrainei o astfel de securitate.
La summitul de la Bucureşti din aprilie 2008, NATO a declarat că atât Ucraina, cât şi Georgia vor adera la alianţa defensivă condusă de SUA, dar nu le-a oferit niciun calendar sau plan pentru a ajunge acolo. Declaraţia a fost un compromis care a acoperit fisurile dintre Statele Unite, care doreau să admită ambele ţări, şi Franţa şi Germania, care se temeau că acest lucru ar antagoniza Rusia.
În marja summitului de la Bucureşti, NATO a organizat o întâlnire cu Vladimir Putin, pe care liderul rus ar fi acceptat-o cu condiţia ca Ucraina şi Georgia să nu fie acceptate în NATO. La câteva luni după aceea, în august, Rusia a făcut o demonstraţie de forţă şi a intervenit militar în Georgia, iar în 2014 a anexat Crimeea.
Rusia a citat în mod repetat extinderea post-sovietică a NATO şi, în special, ambiţiile Kievului de a face parte din NATO ca motiv pentru intervenţia sa din Ucraina. NATO respinge această afirmaţie, spunând că este o alianţă defensivă care în ultimii trei ani a ajutat Kievul să riposteze la invazia rusă.
Preşedintele Vladimir Putin spune că, de la sfârşitul Războiului Rece, Statele Unite au ignorat cu aroganţă preocupările legitime ale Rusiei cu privire la extinderea NATO, alianţa care a fost creată în 1949 pentru a oferi securitate colectivă unui grup de ţări occidentale împotriva Uniunii Sovietice.
Reuters a relatat în noiembrie că Putin este deschis să discute cu Trump despre un acord de pace cu Ucraina, dar exclude orice concesii teritoriale majore şi insistă ca Kievul să renunţe la ambiţiile de a adera la NATO.
