Raul Babi, copilul-minune al Constanței, care cunoaște 10 limbi străine și este admis la universitate, pasionat de limba latină și cultură clasică, a transmis o scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării în care își exprimă nemulțumirea față de intenția de a elimina limba latină din planurile-cadru pentru liceu.
La doar 16 ani, Raul se remarcă prin performanțele sale academice excepționale, obținând Premiul I la Olimpiada Națională de Limbi Clasice, secțiunea Latină, și fiind distins cu Medalia de Aur a Societății de Studii Clasice.
În scrisoarea sa, Raul adresează Ministerului Educației o critică fermă privind decizia de a elimina limba latină din curricula liceală, considerând-o o „eroare strategică” și o „încercare fățișă de subminare a fundamentelor culturale și intelectuale ale educației românești”. Acesta subliniază că studiul limbii latine nu reprezintă doar o activitate academică, ci o “poartă” spre o înțelegere profundă a limbilor moderne, a istoriei și a culturii noastre. Raul își exprimă, totodată, preocuparea că această decizie ar limita dezvoltarea gândirii critice și a abilităților analitice ale tinerelor generații, care ar rămâne astfel fără o bază solidă în înțelegerea limbii române și a altor limbi europene.
În contextul în care România se află pe un trend descendent în ceea ce privește performanțele educaționale, cu rezultate din ce în ce mai slabe la examenele naționale și în clasamentele educaționale internaționale, Raul atrage atenția asupra importanței învățării limbilor clasice. Acesta citează exemplele Poloniei și Franței, care au integrat limba latină în curriculum-ul educațional național, subliniind beneficiile acestui demers în formarea unui tineret educat și înțelegător al civilizației occidentale.
„Eliminarea latinei din curriculumul liceal ar echivala cu o amputare a accesului elevilor la o educație completă și profundă”, afirmă Raul, subliniind importanța educației de calitate pentru dezvoltarea unor cetățeni competenți, capabili să înțeleagă nu doar trecutul, dar și să construiască un viitor mai bun. În final, tânărul elev cere Ministerului Educației să reconsidere această decizie, amintind de marii intelectuali români care au folosit latina ca sursă de informare și formare, precum Dimitrie Cantemir și Școala ardeleană.
Această scrisoare a lui Raul Babi adresează o problemă fundamentală pentru viitorul educațional al României și pune în discuție orientările actuale ale Ministerului Educației privind învățământul liceal, lansând un apel pentru păstrarea valorilor culturale esențiale pentru dezvoltarea intelectuală și civic-educativă a tinerelor generații.
Redăm scrisoare integrală a lui Raul Babi:
Stimate domnule Ministru,
Numele meu este Raul Babi, am 16 ani și sunt elev în clasa a IX-a, la Profilul de studiu Filologie. Am ales acest domeniu grație posibilității extraordinare de a continua studiul limbii latine din perspectiva canonului didactic.
Anii trecuți am obținut Premiul I la Olimpiada Națională de Limbi Clasice, secțiunea Latină și am fost distins cu Medalia de Aur a Societății de Studii Clasice. Această reușită, care are în spate zeci, dacă nu sute de ore de pregătire intensivă cu mai mulți profesori. Pentru a atinge performanța, ca și în cazul unor alte discipline (pe care, se pare, le găsiți ,,mai vrednice”), am avut nevoie nu numai de perseverență și talent, ci și de muncă. Muncă susținută de părinți, școală și cadre didactice dedicate păstrării limbii latine relevantă în România.
Am aflat cu profundă dezamăgire despre intenția Ministerului Educației și Cercetării de a elimina limba latină din planurile-cadru pentru liceu. Personal, consider această decizie nu doar o eroare strategică, aproape inexplicabilă din partea dumneavoastră, ci și o încercare fățișă de subminare a fundamentelor culturale și intelectuale ale educației românești.
România, domnule Ministru, se confruntă cu probleme educaționale fundamentale, care ne poziționează an de an la coada clasamentelor europene. Fie că vorbim de testele PISA, de clasamentele celor mai bune Universități din lume sau de rezultatele din ce în ce mai proaste la examenele naționale, România se află pe o rampă rapidă de declin.
În acest context critic, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să fie sincer și pragmatic. Studiul limbii latine nu este un simplu exercițiu academic; el reprezintă o poartă către înțelegerea profundă a limbilor moderne, a istoriei și a culturii noastre.
În Polonia, spre exemplu, limba latină a fost introdusă în curriculumul de bază pentru a ajuta elevii să înțeleagă temelia civilizației occidentale, iar Ministrul Educației din Franța, Jean Blanquer, a propus pe masa dezbaterilor creșterea numărului de ore alocate limbilor clasice, ca subliniere a importanței acestora în creionarea valorilor comune europene pentru tineri. În contextul creșterii valului toxic de extremism în România, mă întreb de ce nu putem aborda aceeași tactică, sau măcar una similară?
Eliminarea latinei din curriculumul liceal ar echivala cu o amputare a accesului elevilor la o educație completă și profundă. Această decizie ar limita dezvoltarea gândirii critice (deja evaluată ca fiind dezastruoasă), a abilităților analitice și a înțelegerii etimologice a limbii române și a altor limbi europene.
În calitate de elev pasionat de limba latină și de cultura clasică, vă solicit ferm să reconsiderați această decizie. Menținerea studiului limbii latine în planurile-cadru pentru liceu nu este doar o chestiune de tradiție, conservatorism sau vreun ,,moft”, ci o necesitate pentru formarea unor cetățeni educați și competenți, într-o Românie care își prețuiește nu doar trecutul, ci și viitorul. Un viitor pe care, domnule Ministru, nu vă permit să ni-l răpiți.
Ca adagiu, vă rog să vă reamintiți de marile figuri și instituții ale spațiului românesc care au folosit latina ca sursă de informare și formare, precum Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei sau Școala ardeleană — spațiu vrednic de demonstrare a latinității românilor.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată și sper că veți lua în considerare aceste argumente în beneficiul educației și culturii noastre naționale.
Cu stimă,
Raul Babi
