Medicul Ioana Mândruță a explicat miercuri seară cum trebuie să reacționeze o persoană care asistă la o criză de epilepsie, demontând o serie de mituri conform cărora pacientul poate fi scos din criză prin înțepături, mușcături sau ciupituri.
Protecţia e foarte importantă, siguranţa persoanei respective pe toată durata crizei. Trebuie îndepărtate obiectele care îl pot răni. Când convulsiile s-au încheiat, cel care îl ajută întoarce pacientul în poziţia laterală de siguranţă. Pacientul trebuie întors în bloc, cu tot corpul odată, dacă eşti o persoană fragilă şi pacientul e cineva mai corpolent nu e totdeauna uşor”, a explicat medicul Ioana Mândruţă, miercuri seară, la Medika Tv.
Ea a subliniat că protecția și siguranța pacientului sunt esențiale pe toată durata crizei. Obiectele din jur care ar putea provoca răni trebuie îndepărtate, iar după încheierea convulsiilor, pacientul trebuie așezat în poziția laterală de siguranță. Acest lucru presupune întoarcerea întregului corp odată, ceea ce poate fi dificil dacă persoana care ajută este mai fragilă, iar pacientul mai corpolent.
Un aspect important menționat de medic este că nu trebuie scoasă limba pacientului, deoarece această încercare poate duce la rănirea celui care intervine. De asemenea, metode precum înțeparea, ciupirea sau mușcarea pacientului nu au niciun efect benefic.
Accepţiunea generală e că pacientul cu epilepsie trebuie să cadă, să devină neresponsiv şi să se zbată. Oamenii de obicei tind să pună şi etichete în urma unor astfel de episoade. (…) Nu are niciun rost să-l ciupim, să-l muşcăm, sunt alte manevre care sunt importante. Trebuie să ne asigurăm că va fi protejat şi că va fi monitorizat şi urmărit pe toată durata episodului, apoi va fi plasat într-o poziţie de siguranţă şi se va continua monitorizarea până va fi preluat de un echipaj medical sau până îşi va reveni la statusul anterior”, a explicat medicul.
Epilepsia este deseori asociată, în percepția generală, cu pierderea conștienței și convulsii violente. În astfel de situații, unii oameni tind să aplice etichete greșite sau să recurgă la metode neadecvate de intervenție. Medicul subliniază că cea mai bună abordare este protejarea pacientului, monitorizarea lui pe durata episodului, plasarea într-o poziție sigură și supravegherea până la revenirea la starea normală sau preluarea de către echipajele medicale.
În cazul pacienților care suferă crize epileptice fără a avea pe cineva alături, riscurile sunt mult mai mari. Aceștia pot aspira secreții, ceea ce le poate provoca sufocare, sau pot suferi traumatisme grave, inclusiv la nivelul coloanei vertebrale sau fracturi craniene. În unele cazuri, criza epileptică poate duce la stop cardiac, care uneori se resuscitează spontan, dar poate lăsa sechele.
