Autoritățile au demarat marți prima campanie de monitorizare a apei Mării Negre din acest an, în contextul poluării din Strâmtoarea Kerci, produsă în decembrie 2024. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat personal la acțiunea de prelevare de probe, desfășurată cu sprijinul instituțiilor specializate, precum Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și alte organizații.
M-am bucurat să îi pot însoţi pe colegii de la ABA Dobrogea-Litoral în prima campanie de monitorizare a Mării Negre de anul acesta, care va dura patru-cinci zile şi la sfârşitul căreia vom obţine informaţii privind starea fizico-chimică a apei Mării Negre. Această monitorizare are loc de patru ori pe an. Ne interesează cu atât mai mult, cu cât imaginile pe care le văd aproape în fiecare zi în presa locală din regiunea Peninsulei Crimeea, mai ales, sunt absolut îngrijorătoare. Discutăm deja despre sute de delfini morţi, despre mii de păsări moarte, despre zeci de kilometri de ţărm afectat, în contextul scufundării celor două vase, în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic, lucru care ne îngrijorează foarte mult”, a declarat Fechet.
Campania, care se va desfășura pe parcursul a patru-cinci zile, urmărește analizarea parametrilor fizico-chimici ai apei, incluzând transparența, temperatura, oxigenul dizolvat, pH-ul, salinitatea, hidrocarburile petroliere și prezența metalelor grele. Secțiunile de monitorizare acoperă întreg litoralul românesc, de la Golful Musura la Vama Veche, cu puncte de prelevare situate la diverse adâncimi, inclusiv dincolo de 12 mile marine.
Ministrul Fechet și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul poluării litoralului românesc, subliniind că, deși acest risc este considerat foarte scăzut conform modelărilor matematice ale specialiștilor, există încă o posibilitate, având în vedere apropierea Crimeei de țărmul românesc.
Din discuţiile pe care le-am avut cu colegii specialişti – şi evaluând modelările matematice pe care aceştia le-au făcut, care vizează viteza şi direcţia curenţilor marini, direcţia şi viteza vântului, temperatura apei Mării Negre şi temperatura exterioară, riscul ca unda de poluare să ajungă şi pe litoralul românesc este extrem de mic. Însă, uitându-mă pe hartă şi văzând că Peninsula Crimeea – zona Sevastopol, zona Yalta – este undeva la jumătatea distanţei dintre strâmtoarea Kerci şi Constanţa, nu pot să nu mă gândesc că, în aceste condiţii, există, totuşi, un risc, chiar dacă e foarte mic, şi acesta este şi unul dintre motivele pentru care am solicitat colegilor, atât de la ABA Dobrogea-Litoral, cât şi celor de la institutele din Constanţa, ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se facă cu o intensitate mai mare, tocmai pentru a avea semnale timpurii, pentru a ne ajuta să luăm anumite decizii dacă situaţia o va impune. Deocamdată, monitorizăm şi mergem pe principiul că e mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care să pună turismul sau starea litoralului românesc în pericol”, a subliniat ministrul Mediului.
Acțiunea vine pe fondul dezastrului ecologic din Strâmtoarea Kerci, unde scufundarea a două nave a cauzat moartea a sute de delfini, mii de păsări și contaminarea a zeci de kilometri de țărm. În acest context, Fechet a solicitat intensificarea determinării hidrocarburilor petroliere din apa Mării Negre pentru identificarea unor posibile semnale timpurii ale poluării.
Monitorizarea se desfășoară în secțiuni bine definite, care includ apele costiere, tranzitorii și teritoriale ale României. Cea mai nordică secțiune se află în zona Golfului Musura, iar cea mai sudică la Vama Veche, cu 27 de puncte de prelevare stabilite la adâncimi variabile. Nava Marina I este utilizată pentru prelevările din zonele mai adânci.
Rezultatele acestei campanii vor oferi o imagine clară asupra stării apei și vor ghida eventualele măsuri necesare pentru protejarea litoralului românesc de impactul poluării din Marea Neagră
