Magistrații Curții de Apel București au respins, ca neîntemeiată, cererea lui Călin Georgescu privind anularea mai multor hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC), susținând în motivarea deciziei că hotărârile Curții Constituționale a României (CCR) sunt general obligatorii și că BEC are atribuția legală de a implementa măsurile necesare în urma deciziilor CCR.
Curtea reţine că emiterea Deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de ……… în baza comunicatului publicat de Curtea Constituţională în care a fost adusă la cunoştinţa publică soluţia pronunţată în şedinţa din 06.12.2024, soluţie care este definitivă şi are caracter obligatoriu conform art.147 din Constituţie. Curtea reţine, contrar susţinerilor contestatarilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea Curţii Constituţionale nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluţiei pronunţate de Curte. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale este ataşat soluţiei cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanţa constituţională la pronunţarea soluţiei”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti, transmisă, luni, News.ro.
BEC a emis mai multe hotărâri, inclusiv Decizia 230D/2024, care a dispus încetarea imediată a operațiunilor electorale, inclusiv pregătirile de vot din țară și străinătate, Decizia 231D/2024, privind încetarea activității BEC și a birourilor electorale județene, și Decizia 232D/2024, prin care s-a modificat un articol referitor la indemnizațiile membrilor birourilor electorale din străinătate. Aceste decizii au fost luate în urma anulării procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, conform hotărârii Curții Constituționale nr. 32/2024.
Curtea de Apel București a argumentat că deciziile Curții Constituționale, conform articolului 147 din Constituție, sunt definitive și obligatorii, indiferent dacă motivarea completă a fost publicată sau nu. Astfel, BEC a acționat în baza dispozitivului hotărârii CCR. De asemenea, instanța a considerat că, în conformitate cu Legea nr. 370/2004, BEC are rolul de a asigura aplicarea unitară a dispozițiilor legale în procesul electoral, inclusiv adoptarea măsurilor necesare după o decizie a CCR.
Curtea reaminteşte că hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivităţii dispoziţiilor Curţii poate reclama acţiuni concrete din partea autorităţilor cu atribuţii în domeniul în care s-a pronunţat instanţa constituţională.
Din această perspectivă, Curtea, având în vedere rolul Biroului Electoral Central confom Legii nr.370/2004 de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfăşurării activităţii specifice perioadei electorale, cu atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea aplicării unitare a dispoziţiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit. a), i) art.13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), constată că acesta este organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor obligatorii dispuse de Curtea Constituţională prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024”, au mai afirmat judecătorii.
Referitor la refuzul Guvernului de a stabili data unui nou tur, instanța a considerat că Guvernul nu a avut temei legal pentru a stabili data turului al doilea, deoarece procesul electoral a fost anulat integral prin hotărârea CCR. Prin urmare, nu poate fi considerat un refuz nejustificat în sensul Legii nr. 554/2004.
Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condiţiile în care …….. a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru ……….. din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarului turului 2 de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2024 în sarcina intimatului Guvernului României în ceea ce priveşte stabilirea calendarului aplicabil turului 2 de scrutin”, mai precizează motivarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu de anulare a hotărârilor BEC și a decis că toate măsurile adoptate de BEC sunt legale. Cererile de recuzare și intervenție accesorii au fost, de asemenea, respinse. Călin Georgescu a formulat recurs împotriva deciziei Curții de Apel București, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit termenul pentru judecarea recursului pe 16 ianuarie 2025.
