Moscova a lansat miercuri o serie de acuzații și amenințări la adresa Republicii Moldova, susținând că autoritățile de la Chișinău intenționează să folosească criza energetică din Transnistria pentru a „prelua prin forță” regiunea separatistă prorusă. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia va proteja cetățenii săi și orice acțiune care le-ar pune în pericol securitatea va fi tratată ca un atac asupra Federației Ruse.
Criza gazelor rusești în Transnistria a devenit acută, în condițiile în care acordul de tranzit dintre Gazprom și Ucraina expiră la 1 ianuarie 2025, iar Kievul refuză să-l prelungească. Moscova a refuzat discutarea unor rute alternative și a condiționat o eventuală soluție de plata unei datorii pe care Republica Moldova nu o recunoaște. În timp ce Gazprom estimează datoria la 709 milioane de dolari, Chișinăul recunoaște doar 8,6 milioane de dolari. Lipsa gazului pune în pericol funcționarea unei centrale electrice din Transnistria, care este vitală atât pentru economia regiunii, cât și pentru alimentarea cu energie a zonelor din dreapta Nistrului. În aceste condiții, regimul de la Tiraspol a declarat stare de urgență economică, iar Chișinăul a instituit o stare de urgență de 60 de zile în sectorul energetic, avertizând populația să facă economii.
Autoritățile moldovenești examinează posibilitatea transferului cetățenilor vulnerabili din Transnistria pe teritoriul controlat de Chișinău, în cazul unei crize umanitare grave. Totodată, dependența energetică a Republicii Moldova de sprijinul României devine crucială, deși aceasta nu este suficientă pentru a acoperi integral pierderile.
Maria Zaharova a criticat în termeni duri deschiderea autorităților moldovenești față de NATO, susținând că aceasta contravine statutului de neutralitate al Republicii Moldova. Ea a calificat discuțiile recente ale președintei Maia Sandu cu oficiali NATO drept „flirt deschis” și a ironizat declarațiile privind protecția democrației moldovenești. Rusia a acuzat, de asemenea, guvernul moldovean de incompetență în gestionarea crizei energetice și de creșterea prețurilor la utilități. Zaharova a criticat decizia de indexare a pensiilor judecătorilor Curții Constituționale, descriind-o drept o mituire politică pentru a legitima rezultatele recente ale alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană. Kremlinul a contestat aceste rezultate, afirmând că voturile diasporei au fost decisive și neregulate.
Amenințările Moscovei privind protecția militară a cetățenilor săi și a contingentului din Transnistria sporesc riscul unei escaladări în regiune. Situația evidențiază atât influența persistentă a Rusiei în fostele republici sovietice, cât și vulnerabilitățile economice și energetice ale Republicii Moldova, aflată între presiunile rusești și integrarea europeană.
