Declarațiile primarului Vergil Chițac, conform cărora turismul nu aduce beneficii semnificative Constanței, necesită o analiză critică bazată pe realități economice și juridice solide. Acestea trebuie completate cu o strategie de dezvoltare sustenabilă care să asigure creșterea bazei de impozitare și o gestionare eficientă a fluxului economic generat de turiști. Iată câteva contraargumente și soluții pentru maximizarea beneficiilor economice.
1. Importanța turismului și contribuțiile economice directe și indirecte
Declarația primarului că turismul nu aduce beneficii economice se bazează pe o evaluare limitată. Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale prevede clar că o parte din impozitul pe venit colectat de la angajați se redistribuie la bugetul local, în proporție de 41,75% pentru municipii, orașe și comune. Acest impozit este generat inclusiv din locurile de muncă sezoniere oferite în industria turismului și este direcționat către bugetul local.
În plus, conform Codului fiscal (Legea nr. 227/2015), veniturile din activitățile economice sezoniere, cum ar fi restaurantele, hotelurile și alte servicii conexe, contribuie la creșterea veniturilor la bugetul local prin cotele defalcate din TVA. Prin urmare, turismul nu contribuie doar prin locurile de muncă temporare, ci și prin consumul local pe care îl generează.
2. Venituri din salarii sezoniere și cum poate Primăria asigura conformitatea
Primarul și autoritățile locale pot asigura că veniturile sezoniere sunt declarate și impozitate corect colaborând îndeaproape cu ANAF și realizând inspecții fiscale la punctele de lucru sezoniere. Este esențial ca firmele care angajează personal pe litoral să declare toate contractele de muncă, conform Codului Muncii, și să plătească impozitele și contribuțiile aferente salariilor care se plătesc în Constanța și Mamaia.
Pentru a încuraja conformarea voluntară, Primăria poate introduce stimulente fiscale pentru companiile care declară corect toate veniturile și contribuțiile. Pe lângă aceasta, se pot implementa controale regulate în zonele turistice și sancțiuni aplicate companiilor care nu își îndeplinesc obligațiile fiscale.
3. Exemplu de calcul pentru veniturile din salarii și TVA
Datele recente sugerează că pe litoralul constănțean există aproximativ 10.000 de locuri de muncă sezoniere. Să luăm un exemplu simplu pentru a estima impactul unui angajat sezonier asupra bugetului local:
- Salariu brut: 3.000 lei/lună (o sumă moderată pentru lucrători sezonieri).
- Impozit pe venit (10%): 300 lei/lună.
- Din acest impozit, 41,75% revine bugetului local: 125,25 lei/lună.
- Pe o perioadă de 3 luni, venitul la bugetul local din impozitul pe venit pentru un singur angajat sezonier ar fi 375,75 lei.
Dacă considerăm 10.000 de angajați sezonieri, veniturile totale ar ajunge la 3.757.500 lei (aproximativ 760.000 euro) în trei luni.
4. Veniturile din TVA generate de turiști
Pe lângă veniturile din salarii, veniturile din TVA sunt esențiale pentru bugetul local. Să presupunem că un turist cheltuie, în medie, 1.500 lei pentru cazare, mâncare și servicii locale, iar TVA-ul este de 19%, din această cheltuială rezultă:
- 285 lei TVA/turist.
- Cotele defalcate din TVA revin în proporție de 18,5% la bugetele locale.
Dacă luăm în considerare un număr estimat de 1 milion de turiști pe sezon (conform datelor privind fluxul turistic din ultimii ani), suma totală din TVA care ajunge la bugetul local ar fi de 52.730.000 lei (aproximativ 10,6 milioane euro).
Acest exemplu arată clar că veniturile sezoniere generate de turism pot contribui semnificativ la bugetul local, cu condiția ca administrația locală să se asigure că toate activitățile sunt corect declarate și impozitate.
5. Importanța transportului public eficient din punct de vedere economic
Primarul menționează necesitatea creșterii numărului de curse ale transportului public în sezonul turistic. Deși acest lucru poate implica costuri suplimentare, soluția nu este reducerea serviciilor, ci asigurarea că turiștii plătesc corect pentru utilizarea acestora. Legea serviciilor publice de transport local impune ca toate serviciile publice de transport să fie plătite, iar Primăria poate implementa măsuri pentru a asigura conformarea voluntară la plata biletelor, inclusiv prin sancțiuni directe aplicate neplătitorilor.
De asemenea, o politică de digitalizare a plății biletelor prin aplicații mobile care funcționează perfect și sisteme de monitorizare a conformității pot reduce numărul de turiști si chiar localnici care nu plătesc pentru serviciile de transport, crescând astfel veniturile.
6. Direcții de dezvoltare pentru creșterea bazei de impozitare
Pe lângă turism, Constanța are nevoie de o diversificare economică pentru a crește baza de impozitare. Exemple de succes din alte orașe, cum ar fi:
- Cluj-Napoca, care a investit în sectorul IT și tehnologie, atrăgând investiții private și creând locuri de muncă bine plătite.
- Brașov, care s-a concentrat pe dezvoltarea industriei manufacturiere și pe creșterea potențialului logistic al orașului.
Primăria Constanței ar trebui să dezvolte parteneriate cu investitori în sectoare cât mai diverse pentru a stimula investițiile și pentru a crea locuri de muncă permanente care să susțină creșterea economică pe termen lung.
Concluzie: Maximizarea veniturilor locale și diversificarea economică
Declarațiile primarului, potrivit cărora turismul nu aduce beneficii Constanței, ignoră impactul major pe care această industrie îl are asupra economiei locale. Prin măsuri concrete de conformare fiscală, stimularea investițiilor și dezvoltarea altor sectoare economice, Constanța poate crește baza de impozitare și poate asigura o creștere economică sustenabilă. Turismul, împreună cu diversificarea economică și gestionarea eficientă a serviciilor publice, reprezintă cheia succesului pe termen lung.
