Prin anunțata creștere economică de către Institutul Național de Statistică, de numai 0,8% pentru trimestrul 2, se instituie panica privind execuția bugetară pe anul 2024, care oricum era destul de problematică.
Bugetul de stat a fost înjghebat, pe genunchi, pentru anul 2024 pe o creștere economică super optimistă de 3,4%, fapt ce a permis aprobarea unor cheltuieli aberante, iar această decelerare a economiei, anunțată de INS, va crea probleme bugetului de stat, care oricum era în corzi. Slalomul printre datorii va continua cu o viteză și mai mare. Nu se întrevede nicio micșorare a apetitului pentru consum al statului.
Hai să recapitulăm ce s-a întâmplat, din punct de vedere economic, pe parcursul acestui an: pe trimestrul I am avut o creștere economică de 0,1%, ulterior revizuită la 0,5%, iar pe trimestrul II deși creșterea este mai mare, 0,8%, decât cea de pe trimestrul I este mult sub prognozele economiștilor.
Să vedem ce prognoze aveam în piață până la acest comunicat al INS, conform datelor publicate în Ziarul Financiar din 15.08.2024: Raiffeisen Bank (Ionuț Dumitru) 1,7% pentru Trimestrul II, Erste Bank si-a modificat prognoza de creștere de la 2,9% la 1,4 pentru întregul an, ING a decis să revizuiască în scădere prognoza privind creșterea PIB în 2024 de la 2,8 la 2%, în 2024 creșterea nu poate fi mai mare de 1% (Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România)
Fiind an electoral s-a mizat pe faptul că banii aruncați pe piață vor genera, datorită impulsionării consumului, o creștere economică în limitele a 2-3%. Dar, iată, ca de această dată consumul (”maurul”) nu și-a mai făcut datorie. Analistul Adrian Codirlașu ne dă o explicație: ”Ne-am împrumutat pentru consum, așteptând ca consumul să stimuleze economia. Consumul a rămas sus dar a fost susținut de importuri plătite din împrumuturi”. Același analist ne spune că ”la un deficit de 7% din PIB așteptat în 2024, datele nu arată decât un lucru: o risipă enormă de bani”. Risipa de bani la care face referire Codirlașu este o exprimare eufemistică, de fapt, ne confruntăm cu o prăduire, fără precedent, a banului public, chiar cu o bulimie a cheltuirii banului public. Barajul s-a rupt, iar banii curg, fără oprire, din buget în direcția unde vor politicienii.
Chiar dacă s-a trecut ”Rubiconul” nivelului de peste 50% datorie externă din PIB, nu s-a întreprins nicio măsură care să ducă la atenuarea acesteia. Ba, din contră, a continuat siluirea bugetului prin cheltuieli aberante.
Ce-i de făcut în acest context deosebit de dificil pentru finanțele țării, având în vedere faptul că reformele structurale, care pot genera economii la nivelul bugetului, sunt generatoare de anxietate printre guvernanți și din această cauză sunt amânate sine die.
O soluție ne propune economistul șef al ING Bank: ”Nici un euro disponibil nu trebuie pierdut pentru că absorbția este șansa de a compensa pierderile din altă parte”. Și economistul Ionuț Dumitru face trimitere tot la necesitatea accesării fondurilor UE și cele din PNRR. (sursa: Ziarul Financiar).
O propunere interesantă are economistul Radu Crăciun: ”BNR și Guvernul trebuie să ia băutura de pe masă și să strice petrecerea” Dar, întreb eu, cine are curajul să facă acest gest temerar? Mai ales că ne aflăm în cel mai electoral an!
