Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a subliniat marți, la Varșovia, în cadrul celui de-al 10-lea Summit al Inițiativei Celor Trei Mări, importanța strategică a proiectului Via Carpatia, o rețea rutieră și feroviară de mare viteză care va lega nordul și sudul Europei prin România.
Potrivit acestuia, una dintre prioritățile naționale rămâne conectarea portului Constanța – rutier și feroviar – pentru a valorifica potențialul acestuia ca hub european pe direcția transcaucaziană.
Bolojan a declarat că summitul s-a axat pe îmbunătățirea conectivității pe direcția nord-sud, atât energetic, cât și rutier și feroviar. În acest context, România are un interes major în dezvoltarea Via Carpatia, un coridor de transport care va traversa țara de la Oradea (granița cu Ungaria) până la Constanța și mai departe spre Balcani, prin Calafat și Belgrad.
Stadiul proiectelor în România
Președintele interimar a oferit detalii concrete despre evoluția drumurilor expres de pe teritoriul României:
- Tronsonul Oradea–Salonta: urmează semnarea contractului de execuție în mai.
- Celelalte două tronsoane Arad–Oradea: unul se află în analiză, celălalt în contestație.
- Drumul expres Timișoara–Stamora-Moravița: se află în licitație, lucrările ar putea începe anul viitor.
- El a precizat că autoritățile speră ca în această vară sau cel târziu în toamnă, mai multe dintre aceste tronsoane să ajungă în faza de execuție.
Portul Constanța – nod logistic esențial
Bolojan a subliniat și necesitatea urgentă a modernizării conectivității portului Constanța, atât rutier, cât și feroviar, pentru a sprijini creșterea traficului generat de intrarea în Schengen și de redirecționarea transporturilor din cauza războiului din Ucraina. Portul a cunoscut un „impuls logistic” considerabil în ultimii ani, consolidându-și rolul de poartă estică a Europei.
Summitul a fost marcat și de adoptarea unei declarații comune de cooperare în domeniile conectivității și energiei. România a reiterat importanța colaborării economice româno-americane, cu accent pe proiectele energetice strategice, precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și microcentralele nucleare.
În plus, summitul a consfințit acceptarea a două noi membri asociați, Muntenegru și Albania, precum și a două noi state partenere: Turcia și Spania, care se alătură Statelor Unite, Japoniei, Germaniei și Uniunii Europene.
Mă bucur că a fost o discuţie în marja acestui Summit ieri, cu domnul ministru Burduja şi proiectele importante care sunt prevăzute în economia României pe componenta energetică, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi partea de microcentrale nucleare au fost apreciate ca proiecte importante în colaborarea economică român-americană, ele având rolul de a îmbunătăţi mixul energetic şi de a face ca România să aibă o energie sigură şi ieftină în anii următoare. În întâlnirea de astăzi, au mai fost acceptaţi ca membri asociaţi două ţări balcanice, Muntenegru şi Albania, şi de asemenea, pe lângă partenerii strategici consacraţi, Statele Unite, Japonia, Germania şi Uniunea Europeană, au mai fost aprobate două ţări importante, Turcia şi Spania”, a mai declarat preşedintele interimar.
