Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a făcut apel la recunoașterea internațională a regiunilor ucrainene anexate de Rusia, inclusiv a peninsulei Crimeea, afirmând că aceasta este o condiție esențială pentru o posibilă soluționare pașnică a conflictului din Ucraina. Declarațiile sale vin în contextul unei vizite oficiale în Brazilia, unde participă la o reuniune BRICS de nivel înalt a miniștrilor de externe, care se desfășoară în perioada 28-29 aprilie 2025.
Într-un interviu acordat publicației braziliene O’Globo, Lavrov a subliniat că Rusia consideră că regiunile Sevastopol, Crimeea, Donbas (incluzând regiunile Donețk și Lugansk), Herson și Zaporojie trebuie să fie recunoscute la nivel internațional ca teritorii rusești.
Este imperativ ca aceste regiuni să fie recunoscute ca parte a Rusiei, iar orice discuție de pace ar trebui să se bazeze pe această premisă”, a declarat Lavrov.
Condțiile Rusiei pentru pace
Pe lângă recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene, Lavrov a enumerat și alte condiții impuse de Rusia pentru o soluționare a conflictului. Printre acestea se numără:
- Neutralitatea Ucrainei: Rusia cere ca Ucraina să adopte o politică de neutralitate, excluzând posibilitatea aderării la alianțe militare, cum ar fi NATO. Acesta ar fi un punct esențial pentru Moscova, care se opune vehement extinderii NATO către est.
- Abrogarea legilor ucrainene anti-ruse: Lavrov a subliniat că legislația ucraineană care persecuta limba, cultura și mass-media rusă trebuie abrogată. De asemenea, Rusia cere ca Biserica Ortodoxă Ucraineană să revină sub autoritatea Patriarhiei Moscovei.
- Demilitarizarea și denazificarea Ucrainei: Acestea sunt două dintre obiectivele pe care Rusia le-a subliniat în mod repetat, susținând că Ucraina trebuie să renunțe la structurile sale de apărare, iar orice ideologie nazistă trebuie eliminată.
- Ridicarea sancțiunilor internaționale: Rusia cere ca sancțiunile impuse de Occident să fie ridicate și pentru ca activitățile economice ale Rusiei să fie restabilite în fața embargourilor impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite.
- Restabilirea activelor înghețate: În plus, Rusia solicită returnarea activelor financiare înghețate de autoritățile occidentale ca parte a unui acord de pace.
Lavrov a adăugat că Moscova ar dori să obțină garanții de securitate fiabile pentru Rusia în fața a ceea ce consideră a fi amenințări generate de activitățile NATO și ale Uniunii Europene la frontierele sale vestice.
Rusia se arată deschisă negocierilor directe cu Ucraina
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat luni că Rusia este pregătită să înceapă negocierile directe cu Ucraina. Peskov a declarat că Moscova a exprimat deja disponibilitatea sa de a discuta fără condiții prealabile pentru a ajunge la un acord pașnic. Cu toate acestea, Kremlinul a cerut ca Ucraina să abroge un decret din 2022 emis de președintele Volodimir Zelenski, care interzice discuțiile directe cu liderul rus Vladimir Putin.
De asemenea, președintele rus Vladimir Putin a discutat vineri cu emisarul american Steve Witkoff despre reluarea negocierilor directe cu Ucraina, dar nu a fost stabilită încă o dată pentru reluarea acestora. Peskov a declarat că Rusia așteaptă „semnale” din partea Kievului pentru a începe aceste negocieri, dar a insistat că Ucraina trebuie să schimbe abordarea sa pentru ca discuțiile să fie posibile.
Pozițiile Statele Unite și ale Uniunii Europene
În ceea ce privește pozițiile internaționale, Statele Unite și Uniunea Europeană continuă să respingă recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. Recent, Statele Unite au prezentat un plan de pace care include cedarea Crimeei către Rusia și recunoașterea acesteia ca teritoriu rusesc. Cu toate acestea, Ucraina a respins categoric această propunere, considerând-o o capitulare în fața unui agresor. În același timp, Uniunea Europeană a reiterat poziția sa fermă: „Crimeea este Ucraina”, conform declarațiilor șefei diplomației europene, Kaja Kallas.
Președintele american Donald Trump a făcut valuri recent cu o declarație în care a sugerat că Ucraina ar putea fi dispusă să cedeze Crimeea ca parte a unui acord de pace, la fel cum a spus că este încrezător că Volodimir Zelenski va accepta un astfel de armistițiu. Trump a făcut aceste comentarii după o discuție cu președintele Ucrainei la Vatican, subliniind că Ucraina ar putea fi dispusă să cedeze Crimeea pentru a încheia conflictul. Această propunere nu a fost însă acceptată de Kiev, care a subliniat că o astfel de concesie ar reprezenta o capitulare în fața agresiunii ruse.
Conflictul din Ucraina rămâne într-o stare de impas, cu poziții diferite și impasuri majore între Rusia și Ucraina, dar și la nivel internațional. În timp ce Rusia continuă să pună condiții pentru orice discuție de pace, Ucraina și susținătorii săi occidentali resping orice acord care ar implica cedarea teritoriilor ocupate.
