Guvernul adoptă joi o Hotărâre privind declararea zilei de 26 aprilie 2025 zi de doliu naţional pe teritoriul României, în memoria Sanctităţii Sale Papa Francisc.
În memoria Sanctităţii Sale Papa Francisc, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, cu completările ulterioare, se declară ziua de 26 aprilie 2025 zi de doliu naţional pe teritoriul României”, prevede Hotărârea.
În ziua de doliu naţional prevăzută la art. 1 toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă. Drapelul României în bernă se mai arborează: la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României; la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi în aeroporturi, porturi, gări şi autogări; ca pavilion, pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.
Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.
În ziua de 26 aprilie 2025 posturile de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător.
Anunţul decesului Sanctităţii Sale Papa Francisc a stârnit o profundă întristare atât în rândul credincioşilor Bisericii Catolice, cea mai numeroasă comunitate creştină din lume, precum şi pentru credincioşii şi liderii spirituali de pretutindeni, generând reacţii puternice la nivel global. Un lider spiritual de o înaltă ţinută morală, Papa Francisc s-a remarcat mai ales prin implicarea activă în viaţa societăţii contemporane, adoptând poziţii ferme faţă de principalele provocări geo-politice ale ultimului deceniu. Sanctitatea Sa Papa Francisc a fost o personalitate profund apreciată de poporul român, preţuire evidenţiată în mod deosebit cu ocazia vizitei apostolice în România, desfăşurată în anul 2019”, se arată în motivarea Hotărârii de Guvern.
Potrivit motivării, această vizită istorică a fost una cu totul specială, remarcându-se atât prin deschiderea şi căldura cu care Pontiful Roman s-a adresat credincioşilor, cât şi prin durata şi anvergura sa. A fost cea mai extinsă vizită efectuată de Sanctitatea Sa într-o ţară majoritar ortodoxă şi, totodată, una dintre cele mai ample din întregul său pontificat, reflectând apropierea sinceră şi sensibilitatea sa faţă de identitatea spirituală şi culturală a poporului român.
În cadrul acestei vizite apostolice, Papa Francisc a avut întâlniri oficiale cu reprezentanţii Statului Român, precum şi cu liderii diferitelor culte religioase din România. A vizitat Patriarhia Română şi Catedrala Naţională Ortodoxă şi au fost organizate ceremonii religioase în mai multe locuri ale ţării: Bucureşti, Iaşi, Şumuleu Ciuc şi Blaj. La Blaj, în cadrul primei Sfinte Liturghii pontificate de Sanctitatea Sa în ritul bizantin, Papa Francisc a adus un omagiu martirilor credinţei din perioada regimului comunist, prin solemnul act al beatificării celor şapte episcopi greco-catolici români: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu”, se arată în document.
Guvernul mai arată că preocuparea sa constantă pentru situaţia migranţilor a reprezentat una dintre direcţiile esenţiale ale pontificatului său, reflectând atenţia profundă acordată dimensiunii sociale a misiunii Bisericii.
În acest spirit, Papa Francisc a susţinut în mod activ comunităţile româneşti din diaspora, înlesnind accesul acestora la viaţa religioasă prin oferirea de lăcaşuri de cult, cu precădere comunităţilor ortodoxe, asigurând astfel un cadru spiritual de rugăciune şi apartenenţă în afara graniţelor ţării”, spune Guvernul.
Legătura profundă dintre Papa Francisc şi poporul român a fost reafirmată de-a lungul timpului prin repetatele vizite oficiale ale reprezentanţilor statului român la Vatican, precum şi prin numirea unui preot român, pentru prima dată în istorie, în funcţia de episcop auxiliar al Diecezei Romei. Sanctitatea Sa a fost, cu adevărat, un simbol al dialogului interreligios şi intercultural, o personalitate de renume mondial, ale cărei cuvinte şi acţiuni au reuşit să construiască punţi de înţelegere şi să promoveze idealurile păcii în întreaga lume. Prin învăţăturile sale, el a inspirat nu doar prezentul, ci şi viitoarele generaţii. Cu o modestie rar întâlnită şi o dedicare neabătută faţă de valorile umanităţii, Papa Francisc a oferit lumii un exemplu de compasiune şi demnitate, rămânând un reper moral pentru întreaga umanitate, mai arată Executivul.
Prin angajamentul său neclintit faţă de apărarea drepturilor omului, protecţia mediului şi respectul pentru persoanele vulnerabile şi marginalizate, Papa Francisc a oferit o viziune a unei lumi mai pline de empatie şi solidaritate. Nu a fost doar un lider spiritual, ci şi un apărător fervent al valorilor universale care transcend orice graniţă religioasă, naţională sau culturală. În memoria personalităţii celui care a fost Sanctitatea Sa Papa Francisc, în temeiul dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, cu completările ulterioare, se propune declararea zilei de 26 aprilie ca zi de doliu naţional pe întregul teritoriu al României”, precizează motivarea Hotărârii de Guvern.
