Victor Ponta a făcut declarații care au generat un val de reacții și controverse în timpul campaniei electorale pentru Președinția României. Acesta a vorbit despre un episod din 2014, când, în calitate de prim-ministru al României, a luat o decizie care a dus la inundații în anumite sate românești, în scopul de a proteja capitala Serbiei, Belgrad, în fața unor inundații severe.
În 2014, sud-estul Europei, inclusiv Serbia și România, s-au confruntat cu inundații majore, considerate cele mai grave din ultimele decenii. În această perioadă, Serbia se afla într-o situație extrem de dificilă, cu inundații care amenințau capitala Belgrad.
Ponta a explicat că a fost informat despre pericolul iminent și că, pentru a salva Belgradul, a decis să deschidă barajul de la Porțile de Fier, un baraj important de pe Dunăre, care reglementează nivelul apei și protejează atât România, cât și Serbia. Deschiderea barajului a avut ca efect creșterea nivelului apei pe fluviul Dunărea, iar acest lucru a dus la inundarea unor zone din România, în special în localitățile de pe Clisura Dunării, inclusiv satul Cetate, unde poetul Mircea Dinescu deține un conac. Deși satele românești au fost inundate, Ponta a explicat că viața niciunui român nu a fost pusă în pericol, iar pagubele au fost minime și au fost rapid reparate prin despăgubiri.
De asemenea, a menționat că măsurile de evacuare au fost luate prompt, în colaborare cu autoritățile locale, pentru a proteja populația română.
Ponta a explicat că decizia sa de a salva Belgradul a fost motivată de „datoria morală” față de Serbia, un vecin al României cu care țara noastră are relații istorice. El a spus că Serbia a fost bombardată de NATO în 1999, iar România a fost de acord cu aceste acțiuni, și că, în semn de reciprocitate, România ar fi trebuit să ajute Serbia în acel moment critic.
De asemenea, Ponta a afirmat că ajutorul acordat Serbiei i-a adus, ulterior, cetățenia sârbească, un lucru de care se mândrește și pe care îl va explica în detaliu în viitoarea sa carte de memorii.
Declarațiile lui Ponta au stârnit critici în rândul presei și al unor politicieni. Mulți s-au întrebat dacă era justificată decizia de a sacrifica zone din România pentru a salva Belgradul, iar unele voci au sugerat că Ponta ar fi trebuit să pună interesele României pe primul loc, mai ales că inundațiile au afectat cetățenii români și au avut un impact asupra agriculturii și mediului.
Criticii lui Ponta au subliniat faptul că unele sate românești au avut de suferit din cauza deciziei sale, iar acest lucru a fost văzut ca o măsură riscantă și controversată, având în vedere că Ponta a ales să protejeze o altă capitală europeană în detrimentul unor localități din România. De asemenea, s-a sugerat că, în loc să ajute Serbia, Ponta ar fi trebuit să prioritizeze ajutorul intern pentru cetățenii români afectați de inundații.
Pe de altă parte, Ponta a continuat să apere decizia sa, afirmând că a acționat „ca un bun vecin și un bun creștin”, explicând că, în momentele dificile, un lider trebuie să ia decizii rapide și corecte, chiar dacă aceste decizii nu sunt întotdeauna populare.
El a menționat că, în schimb, „criminalii” care îl acuză pentru această alegere nu înțeleg adevărata responsabilitate de lider.
Cetățenia sârbească
După evenimentul din 2014, Ponta a fost recompensat cu cetățenia sârbească, fapt care a rămas un subiect de discuție și controverse. Ponta a subliniat că nu a solicitat cetățenia, dar a fost acordată de autoritățile sârbe ca recunoaștere a ajutorului acordat în timpul inundațiilor din Serbia. El a declarat că această cetățenie reprezenta un simbol al relațiilor bune dintre cele două țări și că nu i-a venit în minte niciodată să candideze pentru funcția de președinte al Serbiei, chiar dacă legal ar fi avut acest drept.
După ce a fost acuzat de mulți critici, Ponta a revenit cu o postare pe Facebook în care a reafirmat că niciun român nu a avut de suferit din cauza măsurii luate și că inundațiile din România au fost gestionate eficient, iar populația afectată a primit despăgubiri rapide. De asemenea, el a subliniat că cei care îl critică acum „lucrau cu el în Guvern” în 2014 și au fost martori la măsurile luate pentru protejarea românilor și ajutarea vecinilor. Reacția politică Declarațiile lui Ponta au stârnit reacții și din partea altor politicieni.
Ciolacu: Nu aş fi luat această decizie
Marcel Ciolacu, actualul premier al României și lider al PSD, a fost întrebat despre cetățenia sârbească a lui Ponta și despre măsurile luate în 2014. Ciolacu a declarat că nu știe de ce Ponta a primit cetățenia sârbească, dar a afirmat că, dacă ar fi fost în aceeași situație, el nu ar fi luat aceeași decizie.
A fost o decizie guvernamentală luată de primul-ministru Victor Ponta. Eşti prim-ministru, iei decizii câteodată mai greu de explicat. Din punctul meu de vedere nu aş fi luat această decizie”, a declarat Ciolacu.
UPDATE. Ponta: În vremuri grele adevăraţii lideri iau decizii pentru oameni
Fostul premier Victor Ponta afirmă, după reacţilie provocate de declaraţiile sale potrivit cărora, când era premier, sate româneşti din zona Dunării a fost inundate pentru a evita inundarea Belgradului, că în vremuri grele, adevăraţii lideri iau decizii pentru oameni, iar haterii critică şi dezinformează, dând asigurări că în 2014 a avut grijă în primul rând de români.
În 2014 am avut grijă în primul rând de români – niciun locuitor din zona riverană a Dunării nu a fost in pericol – nicio gospodărie nu a fost grav afectată! Am salvat şi mii de vieţi omeneşti din ţara vecină şi prietenă Serbia, aşa cum trebuie să facă un bun vecin şi un bun creştin! Criminalii care spun că trebuia să lăsăm să moară oamenii ca sa nu afectăm câteva hectare de câmp nu au nici inima nici minte! În vremuri grele adevăraţii lideri iau decizii pentru oameni – iar haterii critică şi dezinformează!”, a scris Ponta pe Facebook.
