Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni, că efectele directe ale tarifelor comerciale impuse recent de administrația americană condusă de președintele Donald Trump vor fi „relativ scăzute” pentru economia românească.
Totuși, Bolojan a avertizat că România nu va rămâne ocolită de consecințele indirecte ale acestui conflict comercial între cele mai mari două piețe globale: Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
Companiile noastre, industriile noastre care exportă produse în Statele Unite, vor fi mai puțin competitive pe aceste piețe. Dar, pe această linie directă, impactul este relativ scăzut, pentru că România nu are o componentă importantă de export pe relația cu SUA”, a afirmat Bolojan.
Industrii afectate: Aluminiu, oțel și farmaceutice
Președintele interimar a precizat că printre cele mai expuse sectoare românești se numără industria aluminiului, oțelului și cea farmaceutică, în condițiile în care noile tarife americane vizează exact aceste tipuri de produse.
Pe lângă acestea, vor fi afectate și companiile românești care furnizează componente ce conțin materiale precum oțelul și aluminiul pentru producători europeni ce exportă în SUA.
„Este o afectare punctuală, dar importantă pentru firmele care activează în aceste domenii. În plus, vor exista efecte indirecte, iar acestea pot fi chiar mai grave”, a subliniat președintele interimar.
Efecte indirecte: Lanțurile valorice europene și încetinirea investițiilor
Ilie Bolojan a atras atenția că economia României este strâns conectată la lanțurile valorice din Uniunea Europeană, în special cele germane. Germania este cel mai important partener comercial al României și contribuie cu o treime la exporturile UE către SUA. Astfel, orice încetinire a industriei germane va fi resimțită automat și în România.
Companiile românești care sunt integrate în aceste lanțuri valorice vor avea, foarte posibil, mai puține comenzi, ceea ce va duce la o încetinire a activității lor”, a explicat Bolojan.
În plus, președintele interimar a avertizat că impredictibilitatea actuală a piețelor internaționale va duce la o „reținere generală” a investitorilor. Acest lucru este cu atât mai problematic pentru România, care a avut în ultimii ani o creștere economică susținută de investițiile străine directe.
Este foarte posibil ca în perioada următoare să avem o încetinire a acestor investiții, până când lucrurile se vor stabiliza. Iar în cazul României, orice recesiune economică are efecte dure, în condițiile unor deficite structurale ridicate”, a precizat șeful statului.
Răspunsul UE și poziția României
Uniunea Europeană pregătește un răspuns etapizat la tarifele impuse de SUA. Miercuri, în cadrul Comitetului pentru Bariere Comerciale, se așteaptă aprobarea unui prim pachet de măsuri de retorsiune. Acestea vor include tarife între 10% și 25% aplicate unor produse agricole și alimentare din SUA.
România a solicitat excluderea importurilor din domeniul nuclear din lista de produse vizate de represalii, având în vedere interesul strategic al proiectului de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Tarif peste tarif înseamnă inflație, scăderea puterii de cumpărare și riscul unei recesiuni. De aceea, trebuie să evităm escaladarea. Vom susține un răspuns echilibrat și continuarea negocierilor”, a subliniat Bolojan.
Apel la reformă și competitivitate internă
În încheierea declarației sale, Ilie Bolojan a transmis un mesaj de responsabilitate și solidaritate națională. El a subliniat că România trebuie să folosească acest context dificil pentru a accelera reformele structurale, pentru a deveni mai competitivă și mai rezilientă.
Printre priorități, președintele interimar a menționat finalizarea proiectelor de infrastructură energetică, transformarea centralelor pe cărbune, creșterea capacității de stocare a energiei, debirocratizarea economiei și reforma administrației publice.
Europa s-a construit din crize și probabil că va fi o sumă a soluțiilor găsite în astfel de momente. Aceste provocări pot fi o oportunitate să ne reîntoarcem la ce contează cu adevărat și să avem încredere în noi înșine”, a concluzionat Ilie Bolojan.
