Miniștrii de externe din mai multe țări europene, reuniți la Bruxelles în cadrul unei întâlniri NATO, au lansat vineri acuzații ferme la adresa Rusiei, susținând că aceasta sabotează intenționat inițiativele de pace susținute de Statele Unite în Ucraina. Totodată, aceștia au cerut o poziție mai fermă a Washingtonului în raport cu Moscova, relatează Reuters.
În centrul tensiunilor se află răspunsul ezitant al Rusiei la propunerea americană de încetare completă a focului pentru o perioadă de 30 de zile, respinsă de Moscova în luna martie, în ciuda acordului exprimat de partea ucraineană. Ulterior, s-a convenit un armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice, însă ambele tabere se acuză reciproc de încălcarea înțelegerii.
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că „Moscova datorează un răspuns Statelor Unite, care au făcut un efort de mediere și au propus o încetare a focului”. Acesta a făcut apel la o reacție mai hotărâtă din partea comunității internaționale pentru a forța Rusia să răspundă propunerilor de pace.
Ministrul britanic de externe, David Lammy, a fost şi mai categoric. El a spus că Putin „continuă să se aburească, continuă să tragă de timp”.
Ar putea accepta un armistiţiu acum, dar continuă să bombardeze Ucraina, populaţia civilă, aprovizionarea cu energie. Te vedem, Vladimir Putin, ştim ce faci”, a transmis oficialul britanic.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a susținut că discursul lui Putin despre negocieri de pace este lipsit de substanță. „Sunt doar promisiuni goale. Putin mizează pe timp și aduce mereu noi condiții, ceea ce face imposibil orice progres real”, a declarat ea.
La rândul lor, miniștrii de externe ai Canadei și Estoniei au cerut stabilirea unui termen-limită clar până la care Rusia să accepte un armistițiu.
În ciuda promisiunilor făcute de președintele american Donald Trump privind o încheiere rapidă a războiului, atitudinea sa față de Rusia rămâne controversată. Trump a declarat că îl crede pe Vladimir Putin când afirmă că dorește pacea, însă surse citate de Reuters susțin că, în ultimele zile, Casa Albă a devenit tot mai neîncrezătoare în intențiile reale ale liderului de la Kremlin.
Un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a precizat că discuțiile din cadrul reuniunii NATO au reflectat un sprijin „copleșitor” pentru Ucraina și pentru eforturile de pace, dar și o nemulțumire crescândă față de lipsa unor acțiuni decisive din partea Rusiei.
A existat un consens clar că Rusia trebuie să facă mai mult și că trebuie să accepte o încetare a focului. Deși nu s-a convenit un calendar precis pentru intensificarea presiunii, ideea generală a fost: cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a declarat oficialul.
În ciuda sprijinului verbal pentru Ucraina, în rândul aliaților europeni există îngrijorări reale cu privire la direcția în care se îndreaptă poziția americană. Apropierile repetate ale lui Trump de Rusia și presiunile exercitate asupra Kievului pentru a renunța la luptă au creat suspiciuni și temeri.
Un diplomat de rang înalt al NATO a declarat că există o nelinişte în rândul europenilor că nu au fost încă implicaţi în negocierile al căror rezultat „va determina situaţia de securitate din Europa pentru următoarele decenii”.
