Ministerul Apărării Naţionale a informat, miercuri, că şapte militari activi – doi subofiţeri şi cinci soldaţi profesionişti – au lucrat în Congo, în mod nejustificat, pe timpul concediului de creştere a copilului în vârstă de până la doi ani, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, ca angajaţi temporar în companii de securitate.
Militarii au încălcat astfel mai multe prevederi legale şi normative, printre care părăsirea teritoriului naţional fără aprobare. În cazul unuia dintre cei ăapte militari, a fost sesizat deja Parchetul Militar. De asemenea, MApN a informat că nu au fost identificaţi militari activi aflaţi în concediu fără plată care să fi avut activităţi în Congo. Potrivit sursei citate, 466 de rezervişti au avut contracte cu companii care au activat în Congo.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a dispus, la sfârşitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forţe a Armatei României, cu privire la posibilitatea ca personal activ din Ministerul Apărării Naţionale, aflat în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituţia, să fi desfăşurat activităţi în companii private de securitate româneşti, care au activat recent în Republica Democratică Congo. Verificările au acoperit toate formele de concedii şi perioade libere la care are dreptul personalul MApN.
Din verificările efectuate, a rezultat că, în total, 466 de militari rezervişti care provin din Ministerul Apărării Naţionale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Aceşti militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale.
Din datele obţinute până la acest moment, nu au fost identificate cazuri în care cadre militare active aflate în concediu fără plată, aşa cum este prevăzut la art. 14 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, să se fi deplasat, în perioadele respective, în R.D. Congo, pentru a desfăşura activităţi în cadrul unor companii de securitate private.
Prin extinderea verificărilor şi la alte forme de concediu care presupun suspendarea temporară a raporturilor de muncă pentru personalul militar în activitate, au fost identificaţi şapte militari în activitate – doi subofiţeri şi cinci soldaţi profesionişti care, pe timpul concediului de creştere a copilului în vârsta de până la doi ani, obţinut în mod legal, în baza OUG 111 din 2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, au desfăşurat, în mod nejustificat, activităţi în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate.
Cercetările efectuate până la acest moment arată că aceşti militari au încălcat mai multe prevederi legale şi normative, printre care: părăsirea teritoriului naţional fără aprobare, interzicerea îndeplinirii altor funcţii în afara celor pe care sunt încadraţi sau cele referitoare la plata îndemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care se acordă în situaţia în care solicitantul locuieşte în România împreună cu copilul / copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestora. Trei dintre aceşti militari se află încă în concediu de creştere a copilului, iar patru dintre ei s-au întors la unităţi.
Pentru unul dintre aceşti şapte militari s-au finalizat deja cercetările, fiind sesizat Parchetul Militar, urmând ca şi în celelalte şase cazuri să fie aplicate măsuri similare.
În paralel, au fost iniţiate demersuri de natură disciplinară şi administrativă, acestea urmând a fi finalizate după pronunţarea Parchetului Militar asupra încadrării penale a faptelor.
Cazurile în discuţie vor fi prelucrate la nivelul personalului MApN, cu prezentarea prevederilor legale în materie care interzic astfel de conduite şi a consecinţelor legale care decurg din astfel de situaţii.
Din verificările extinse realizate în această perioadă, a rezultat şi că un număr de 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, şi, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptaţi să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadraţi în diferite unităţi militare din MApN.
Solicitările de rechemare în activitate au fost aprobate la nivelul unităţilor militare şi au avut ca bază legală prevederi din Legea 384 din 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, care specifică faptul că, „în funcţie de nevoile instituţiei militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti cu o vechime în serviciu de cel puţin 4 ani, trecuţi în rezervă, care au vârsta de până la 45 de ani, pot fi rechemaţi în activitate dacă s-au aflat în rezervă mai puţin de 4 ani neîntrerupt”.
Deşi rechemarea în activitate a acestor militari nu prezintă vulnerabilităţi semnificative din punct de vedere al securităţii naţionale, toţi fiind încadraţi pe funcţii aflate la baza ierarhiei militare, iar nivelul de acces la informaţii clasificate este la treapta minimă, au fost dispuse măsuri suplimentare de verificare şi monitorizare pentru fiecare caz în parte, urmând ca, în funcţie de rezultate, să fie luate măsuri în consecinţă, mai precizează MApN.
De asemenea, au fost identificate 14 situaţii în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziţie şi, ulterior, au dobândit, în perioada 2020-2024, calitatea de rezervist voluntar. Ministrul Apărării Naţionale a ordonat clarificarea circumstanţelor şi responsabilităţilor care au permis aceste situaţii, precum şi luarea cu maximă urgenţă a măsurilor de prevenire pe viitor.
Verificările au fost dispuse de către ministrul Angel Tîlvăr la MApN în luna februarie, după ce presa a relatat că militari români ar fi fost implicaţi ca mercenari în operaţiunile militare private din Republica Democratică Congo. Controlul a avut loc după izbucnirea scandalului în care a fost implicat mercenarul Horaţiu Potra, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare în lipsă pentru că ar fi încercat să destabilizeze statul român şi ordinea constituţională în favorarea lui Călin Georgescu, fostul candidat indepedendent la alegerile prezidenţiale de anul trecut.
