Marți seara, în ciuda unui acord recent între președinții Donald Trump și Vladimir Putin privind un armistițiu limitat ce vizează infrastructurile energetice, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat cu un nou val de raiduri asupra unor infrastructuri civile.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat atacuri în orașele Kiev și Sumî, aflate în nordul Ucrainei, care au vizat obiective civile. Unul dintre cele mai grave atacuri a fost cel asupra unui spital din Sumî, care a fost lovit direct de o dronă rusească. Aceste atacuri, care au avut loc în timpul nopții, au fost parte dintr-o serie de raiduri care continuă să afecteze grav viața cotidiană a ucrainenilor și să provoace daune considerabile infrastructurii țării.
Zelenski a subliniat, în cadrul unui mesaj adresat națiunii, că aceste atacuri „ne distrug energia, infrastructurile și viața normală” în Ucraina. Deși a recunoscut faptul că armistițiul între Trump și Putin vizează în principal infrastructurile energetice, Zelenski a insistat că acest acord nu trebuie să fie o scuză pentru continuarea atacurilor asupra altor infrastructuri vitale, inclusiv cele civile, cum ar fi spitale sau instituții esențiale pentru funcționarea societății. El a făcut apel la comunitatea internațională să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui tip de violență, subliniind că „aceasta noapte nu a fost o excepție” în ceea ce privește atacurile asupra civililor și infrastructurii Ucrainei.
În paralel, autoritățile ruse au raportat un succes în interceptarea și distrugerea unui număr semnificativ de drone ucrainene. Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, unitățile de apărare aeriană rusești au distrus 57 de drone ucrainene, care se îndreptau spre diverse regiuni ale Rusiei. Cele mai multe dintre drone au fost distruse deasupra regiunii de frontieră Kursk, în timp ce altele au fost interceptate în regiunile Orel, Tula, Briansk și deasupra Mării Azov. Aceste acțiuni fac parte din strategia Rusiei de a proteja teritoriul său de atacurile ucrainene, dar și de a răspunde ofensivelor continue din partea Ucrainei, care încearcă să limiteze capacitatea Rusiei de a desfășura atacuri asupra țării sale.
În același timp, subiectul armistițiului limitat a fost discutat într-o convorbire telefonică între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, la 18 martie. Potrivit surselor oficiale, cei doi lideri au convenit asupra unui armistițiu limitat de 30 de zile, care ar viza în special oprirea atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a subliniat că acest armistițiu este un prim pas important, care ar putea deschide calea unei încetări mai largi a focului. Acordul, totuși, a fost definit ca fiind un armistițiu limitat, iar detaliile exacte ale acestuia sunt încă neclare.
Donald Trump a menționat într-un interviu pentru Fox News că negocierile cu Vladimir Putin au fost „dificile” și că Rusia se află într-o poziție mai favorabilă în acest conflict, având un avantaj militar semnificativ. De asemenea, Trump a subliniat că aceste discuții, deși au fost constructive, nu au fost ușoare și că orice progres în direcția păcii ar trebui să fie tratat cu prudență.
Moscova a caracterizat, de asemenea, discuțiile ca fiind „detaliate și sincere”. Autoritățile ruse au afirmat că au discutat pe larg despre posibilele măsuri care ar putea fi implementate pentru a reduce tensiunile și a adresa problema infrastructurilor energetice, în special în contextul crizei economice generate de război.
Cu toate acestea, în timp ce Moscova și Washingtonul par să fi ajuns la un acord preliminar cu privire la armistițiu, Volodimir Zelenski a cerut clarificări din partea SUA cu privire la detaliile acestui acord. Președintele Ucrainei a solicitat să fie informat despre exact ce au convenit Rusia și Statele Unite, în speranța că acest armistițiu nu va lăsa loc pentru noi atacuri asupra infrastructurilor civile sau pentru escaladarea conflictului. Zelenski a cerut transparență și a subliniat că orice acord între mari puteri trebuie să includă protecția civililor ucraineni și respectarea integrității teritoriale ale Ucrainei.
