Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să analizeze, marți, începând cu ora 17:00, contestațiile formulate în legătură cu unele candidaturi la alegerile prezidențiale. Printre acestea se numără o contestație referitoare la candidatura lui Nicușor Dan, acceptată deja de Biroul Electoral Central (BEC), precum și două contestații împotriva deciziei BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu. Una dintre aceste contestații a fost depusă chiar de acesta. Deciziile CCR sunt definitive.
Şedinţa de judecată a Curţii Constituţionale privind contestaţiile înregistrate în temeiul Legii nr.370/2004 va avea loc marţi, 11 martie 2025, ora 17:00 (pe baza sesizărilor şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 11 martie 2025, ora 14:00)”, a anunţat Curtea Constituţională.
Contestația privind candidatura lui Nicușor Dan
Una dintre contestațiile analizate vizează candidatura lui Nicușor Dan, primarul Capitalei, contestatarul ridicând suspiciuni legate de un document care a circulat anul trecut și care sugera o posibilă colaborare a acestuia cu fosta Securitate. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a precizat că nu există documente care să ateste o astfel de colaborare, iar autenticitatea documentului a fost contestată de mai mulți experți.
De asemenea, Nicușor Dan este acuzat de „refuzul sistematic de a pune în executare hotărârile judecătorești”, ceea ce, conform contestației, ar afecta funcționarea statului de drept.
Orice candidat care aspiră să devină preşedinte al României are obligaţia de a promova integritatea sistemului democratic şi a instituţiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului şi valorile şi principiile pe care acesta se întemeiază, iar nu un exemplu negativ care sporeşte neîncrederea publicului în efectivitatea justiţiei”, se arată în contestația depusă la CCR.
Contestația lui Călin Georgescu la decizia BEC de respingere a candidaturii
Călin Georgescu a contestat decizia BEC de a-i respinge candidatura, argumentând că Biroul Electoral Central „și-a depășit competențele” prin faptul că a analizat condițiile de eligibilitate în locul Curții Constituționale. De asemenea, acesta susține că BEC nu a produs dovezi care să justifice respingerea candidaturii sale în raport cu situația altor candidați.
O a doua contestație la decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu a fost depusă de o persoană fizică, RE, care susține că această decizie creează „o procedură arbitrară” ce ar putea submina principiile democratice ale alegerilor prezidențiale.
Respingerea candidaturii unui cetăţean pentru motivele invocate de către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea preşedintelui României, nestabilită de către Parlamentului României, procedură care contraevine articolului 1 lin, 3 din Constituţia României car statuează că România este un stat de drept şi democratic în care drepturile fundamentale sunt garantate şi creează premisele pentru instaurarea în România a unui regim dictatorial, suveranitatea naţională a poporului român, statuată de articolul 2 din Constituţia României fiind anulată prin crarea unor pârghii prin care candidaţii pe care poporul doreşte să-i aleagă ca reprezentanţi ai săi să fie înlăturaţi în baza unor criterii arbitrare neprevăzute de legea adoptată de Parlament, care reglementează procedura de alegere a preşedintelui României şi care sunt contrare prevederilor Constituţiei României”, se arată în contestaţie.
