Decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale a generat proteste violente în București și a determinat reacții diverse din partea partidelor politice din România.
Partidul Național Liberal (PNL) a condamnat ferm violențele și a subliniat necesitatea unei poziționări clare împotriva acestora. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a declarat că „orice lider politic trebuie să se delimiteze de astfel de manifestări și să nu instige la violență”. El a accentuat importanța menținerii ordinii publice și a respectării proceselor democratice.
Caracterul paşnic al vieţii noastre publice, în care pluralitatea de opinii şi libera exprimare se pot exercita nestingherit, reprezintă unul din cele mai importante progrese democratice ale societăţii noastre după căderea comunismului. Pacea socială şi caracterul paşnic al vieţii noastre publice sunt puse în pericol de instigări la violenţă, directe sau voalate, propagate prin mijloace de comunicare în masă de către unele persoane publice, între care şi persoane cercetate pentru fapte penale grave, dar, aşa cum am văzut şi ieri seară în Centrul Vechi, prin confiscarea unor proteste paşnice de către minorităţi radicalizate, violente şi iresponsabile, aflate într-o evidentă şi gravă acţiune de încălcare a legilor, de instigare la încălcarea şi distrugerea ordinii constituţionale”, au transmis, luni, reprezentanţii PNL, într-un comunicat de presă.
Formaţiunea „condamnă şi respinge orice instigare la violenţă şi orice formă de violenţă îndreptate către presă şi jurnalişti”.
PNL invită şi cheamă toţi liderii de partide, toate partidele şi toţi candidaţii prezidenţiali să condamne public orice formă de violenţă, radicalizare, de atac la instituţiile legitime şi legale ale statului, inclusiv cele cu atribuţii în procesul electoral, orice formă de antisemitism, xenofobie şi ură socială. Tăcerea, în astfel de momente şi faţă de astfel de manifestări de ură şi violenţă, este o formă de pasivitate care poate avea consecinţe periculoase”, a mai transmis PNL.
Potrivit reprezentanţilor formaţiunii, „solidaritatea oricărui lider politic cu astfel de instigări la violenţă este mai mult decât complicitate, este coparticipare vinovată”.
PNL susţine instituţiile statului, ordinea democratică, inclusiv instituţiile de păstrare a ordinii şi siguranţei publice, care au dat dovadă ieri seară de reţinere, echilibru şi profesionalism în gestionarea provocărilor de stradă ale unor persoane violente, care au confiscat şi deturnat un protest iniţial paşnic desfăşurat. PNL rămâne ataşat valorilor democratice, dialogului politic paşnic, nonviolent, libertăţii de exprimare şi legalităţii, singurele care pot garanta exercitarea drepturilor tuturor cetăţenilor, indiferent de opinii politice”, au mai transmis liberalii.
PSD crede că Georgescu trebuia să fie lăsat să candideze
Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Lucian Romaşcanu, a declarat că, în opinia sa, cel mai bine pentru democraţia românească ar fi fost ca domnul Călin Georgescu să fie bătut la vot.
Am văzut şi motivarea, vom vedea ceea ce decide CCR în cazul în care domnul Călin Georgescu va decide să facă contestaţie”, a declarat Lucian Romaşcanu.
Întrebat despre votul favorabil dat de către reprezentantul USR în BEC în privinţa înregistrării candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai, Romaşcanu a spus că, în opinia sa, este o poziţionare politică, atâta timp cât cinci membri ai Biroului plus cinci membri ai AEP au ştiut şi au avut la dispoziţie documentele au votat împotriva candidaturii.
„ănuiesc că, fiind de specialitate, decizia este cea corectă. Doar că nu vreau să comentez prea mult ceea ce s-a decis acolo, o să vedem finalul la CCR”, a puncat Romaşcanu.
La întrebarea dacă se putea face altfel în cazul candidaturii lui Georgescu, de exemplu, să nu se mai înscrie, Romaşcanu a răspuns: „Nu ştiu, eu vă spun un singur lucru şi este doar o declaraţie politică. Cel mai bine pentru democraţia românească ar fi fost ca domnul Călin Georgescu să fie bătut la vot, eventual, şi acest curent pe care îl reprezintă, un curent fără fundament în persoana dumnealui, din punctul meu de vedere, să fie, cum să spun eu, dovedit inactual de către oameni la vot. Dar, până la urmă, legile sunt legi şi trebuie aplicate chiar dacă unora sau altora nu ne convine”.
În privinţa protestelor violente de duminică seară, din faţa sediului BEC, Lucian Romaşcanu a spus că le-a privit „cu mare îngrijorare”, în special incitarea la violenţă şi la proteste violente din partea unora, a „acelui domn Potra”.
Am privit cu mare îngrijorare şi nu atât protestele violente de aseară, sigur, protestul este un act normal în democraţie, în schimb, am privit cu foarte mare îngrijorare incitarea la violenţă şi la proteste violente din partea altora, a acestui domn Potra care este plecat în ţară şi sperăm să-l vedem înapoi cât mai repede, proteste violente care nu-şi au rostul şi locul sub nicio formă”.
REPER a depus o plângere penală împotriva lui George Simion, Horaţiu Potra şi Călin Georgescu
Partidul REPER a adoptat o poziție activă împotriva instigării la violență, depunând o plângere penală împotriva lui George Simion, Horațiu Potra și Călin Georgescu pentru instigare publică și ultraj. Conducerea REPER a subliniat că declarațiile celor trei au condus la violențele împotriva autorităților, rezultând în agresiuni și distrugeri în centrul Capitalei. Camelia Sălcudean, președinta interimară a REPER, a declarat că „declarațiile care au condus la rănirea jandarmilor, distrugerea de bunuri publice și private și la instaurarea unui climat de insecuritate în centrul Bucureștiului nu pot fi tolerate într-o societate democratică”.
Suntem profund îngrijoraţi de escaladarea discursului extremist în spaţiul public românesc. Persoanele care deţin o influenţă publică semnificativă trebuie să fie conştiente de responsabilitatea care le revine atunci când se adresează populaţiei. Declaraţiile care au condus la rănirea jandarmilor, distrugerea de bunuri publice şi private şi la instaurarea unui climat de insecuritate în centrul Bucureştiului nu pot fi tolerate într-o societate democratică”, a declarat Camelia Sălcudean, preşedinte interimar REPER.
De asemenea, Cătălin Teniţă, membru al Biroului Naţional REPER, consideră că într-o democraţie contestarea politică se face prin mijloace legale şi nu prin chemări la violenţă.
Am depus această plângere din responsabilitate civică şi politică. Într-o democraţie, contestarea politică se face prin mijloace paşnice şi legale, nu prin chemări la violenţă împotriva instituţiilor statului. Declaraţiile care îndeamnă la «jupuirea în piaţa publică» a reprezentanţilor statului sau la «ieşirea militarilor cu arme» reprezintă fapte grave de instigare la violenţă, care au avut consecinţe directe în stradă”, a adăugat Cătălin Teniţă, membru al Biroului Naţional REPER.
Totodată, REPER atrage atenţia că libertatea de exprimare nu poate fi folosită ca pretext pentru instigarea la acte de violenţă sau la subminarea instituţiilor statului de drept şi că susţine dialogul democratic şi paşnic ca singura modalitate legitimă de exprimare a nemulţumirilor politice.
