Liderii Uniunii Europene au luat decizii importante privind securitatea și apărarea blocului comunitar, în cadrul summitului informal desfășurat la Bruxelles. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de incertitudinea sprijinului american, statele membre au convenit asupra unor măsuri concrete pentru consolidarea capacităților militare ale Europei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția asupra riscurilor cu care se confruntă continentul și a subliniat necesitatea unei acțiuni rapide și coordonate. „Astăzi, se scrie istorie”, a declarat ea, evidențiind hotărârea liderilor UE de a investi mai mult și mai eficient în apărare.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, a punctat că summitul a fost un „moment definitoriu” pentru securitatea europeană, accentuând lecțiile învățate din războiul din Ucraina. Liderii europeni și-au asumat angajamente concrete pentru furnizarea de resurse suplimentare și crearea unor instrumente financiare dedicate apărării.
O cursă a înarmărilor în Europa?
O temă centrală a discuțiilor de la Bruxelles a fost nevoia ca Europa să devină mai autonomă din punct de vedere militar, pe fondul temerilor că Rusia ar putea amenința și alte state din regiune. În acest context, UE a analizat posibilitatea unui împrumut comun de până la 150 de miliarde de euro, menit să sprijine cheltuielile naționale pentru apărare.
Premierul polonez Donald Tusk a subliniat importanța unui efort colectiv european, afirmând că „Europa trebuie să accepte această provocare și să câștige această cursă a înarmărilor”. La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a reiterat că Europa trebuie să-și dezvolte propriile capacități de apărare, indiferent de evoluțiile din Ucraina.
Franța propune o „umbrelă nucleară” europeană
Un subiect sensibil abordat la summit a fost rolul armelor nucleare în securitatea europeană. Președintele Macron a deschis discuția despre extinderea protecției oferite de arsenalul nuclear francez către partenerii UE, într-o încercare de a compensa posibila retragere a sprijinului american.
Propunerea a fost primită cu prudență, dar și cu interes de către unele state membre. Lituania a apreciat ideea ca pe o posibilă descurajare serioasă în fața Rusiei, iar Polonia a considerat că subiectul merită analizat. Totuși, alți lideri europeni au subliniat importanța menținerii implicării SUA în securitatea Europei.
Sprijin pentru Ucraina, fără Viktor Orban
Liderii UE și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, însă declarația comună privind susținerea Kievului a fost adoptată fără participarea premierului ungar Viktor Orban, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova.
În declarația lor, ceilalți 26 de lideri europeni au subliniat că orice negociere privind Ucraina trebuie să includă și guvernul de la Kiev și au promis că vor continua să sprijine Ucraina atât militar, cât și financiar. Președintele Volodimir Zelenski a fost primit cu căldură la summit, în contrast puternic cu primirea mai rezervată pe care a avut-o recent la Washington.
O Europă mai puțin dependentă de SUA?
Pe fondul incertitudinilor legate de politica americană, mai ales în cazul unei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă, UE încearcă să își asigure o mai mare independență în domeniul securității. Liderii europeni au recunoscut că Washingtonul a furnizat peste 40% din ajutorul militar acordat Ucrainei în ultimul an, iar această contribuție nu poate fi ușor înlocuită.
Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că Europa trebuie să acționeze strategic pentru a menține sprijinul SUA, în timp ce alte țări, precum Norvegia, și-au anunțat intenția de a-și dubla sprijinul financiar pentru Ucraina și de a-și crește propriile cheltuieli pentru apărare.
Summitul de la Bruxelles a marcat un pas important spre o apărare europeană mai solidă și mai autonomă. Deciziile luate reflectă conștientizarea pericolului reprezentat de Rusia și necesitatea de a reduce dependența de sprijinul SUA.
