Uniunea Europeană se află în fața uneia dintre cele mai mari provocări de securitate din ultimele decenii, iar liderii celor 27 de state membre se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a găsi soluții la o criză care amenință întreaga arhitectură de apărare postbelică a continentului. Tensiunile geopolitice crescute, influența tot mai scăzută a Statelor Unite în sprijinirea Europei și amenințarea directă a Rusiei creează un context de instabilitate fără precedent.
Liderii europeni: „Este timpul să trecem de la vorbe la fapte”
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a amplificat incertitudinea cu privire la angajamentul SUA față de securitatea europeană. Oficialii europeni au recunoscut că trebuie să acționeze rapid pentru a-și consolida propriile capacitați de apărare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat necesitatea unei „treziri incredibile”, în timp ce viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a avertizat că Europa se află „la cinci minute de miezul nopții”, sugerând o iminență criză majoră.
Malcolm Chalmers, director general adjunct la Royal United Services Institute (RUSI), avertizează că un scenariu de coșmar ar fi ca SUA să accepte o mare parte dintre cererile Rusiei și să forțeze Europa și Ucraina să se conformeze. Această posibilitate îngrijorează profund liderii europeni, care se văd nevoiți să găsească rapid soluții pentru a nu depinde exclusiv de partenerii externi.
Diviziuni interne în UE
Pe lângă incertitudinile externe, UE se confruntă și cu provocări interne. Grupurile politice pro-ruse din interiorul blocului comunitar, conduse de premierul ungar Viktor Orbán, ar putea sabota eforturile comune de apărare și sprijin pentru Ucraina. Cu toate că reuniunea de la Bruxelles a fost convocată rapid, iar liderii europeni par hotărâți să ia măsuri concrete, există temeri că lipsa unui consens intern ar putea submina aceste eforturi.
Summitul va aborda mai multe teme esențiale, inclusiv redirecționarea resurselor pentru întărirea capacitaților militare naționale, accelerarea integrării Ucrainei în UE și impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, diplomații avertizează că discuțiile vor fi tensionate, iar rezultatele ar putea fi influențate de pozițiile divergente din interiorul blocului comunitar.
Decizia SUA de a suspenda ajutorul pentru Ucraina amplifică criza
Recenta decizie a președintelui Trump de a suspenda ajutorul militar pentru Ucraina a generat o undă de șoc în Europa. Aceasta a fost precedată de o întâlnire tensionată între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut loc vineri în Biroul Oval. De atunci, situația s-a agravat rapid, iar liderii europeni sunt obligați să găsească soluții alternative pentru susținerea Ucrainei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat marți că Europa se confruntă cu „un pericol clar și prezent la o scară pe care niciunul dintre noi nu a văzut-o în viața noastră de adult”. Potrivit ei, viitorul unei Europe prospere și sigure depinde de capacitatea de a acționa decisiv în fața acestei amenințări.
Plan de 800 de miliarde de euro pentru apărare
Una dintre cele mai importante inițiative discutate la Bruxelles este planul Ursulei von der Leyen de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru apărare în următorii ani. Acesta include o propunere de împumuturi de 150 de miliarde de euro pentru guvernele UE, destinate achiziționării de echipamente militare esențiale, precum sisteme de apărare aeriană și antirachetă, artilerie, rachete, muniție și drone.
Comisia Europeană propune, de asemenea, relaxarea normelor privind cheltuielile de apărare, ceea ce ar permite statelor membre să investească suplimentar în sectorul militar. Estimările arată că, dacă statele UE vor crește bugetele militare cu 1,5% din PIB timp de patru ani, blocul comunitar ar putea aloca aproximativ 650 de miliarde de euro pentru apărare.
Discuții privind utilizarea activelor rusești înghețate
Liderii europeni analizează și posibilitatea de a utiliza activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina. Deși profiturile generate de activele în valoare de 200 de miliarde de euro sunt deja direcționate către Ucraina, unele state, precum Franța, sunt reticente în ceea ce privește confiscarea totală a acestora, invocând posibile provocări juridice și riscuri financiare.
Ungaria blochează sprijinul militar pentru Ucraina
Un alt punct sensibil al summitului este trimiterea unui sprijin militar suplimentar Ucrainei. Deși proiectul de declarație finală al reuniunii prevede un angajament clar al UE de a continua să ofere sprijin financiar regulat și previzibil, Ungaria refuză să susțină acest demers.
Uniunea Europeană urmează să aloce 30,6 miliarde de euro Ucrainei în 2025, în cadrul mai multor mecanisme financiare. Cu toate acestea, viitorul sprijinului depinde de capacitatea blocului comunitar de a depăși diviziunile interne și de a acționa decisiv pentru securitatea europeană.
Ilie Bolojan, la reuniunea extraordinară a Consiliului European şi la Summitul Partidului Popular European
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, participă, joi, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în contextul anunţului preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind un plan – denumit ”Rearm Europe” (”Reînarmarea Europei”) – cu privire la cheltuieli europene în domeniul apărării. Preşedintele interimar va participa şi la Summitul Partidului Popular European.
Potrivit agendei preşedintelui interimar, Ilie Bolojan va avea, joi, de la ora 9.00, o întrevedere cu Preşedintele Partidului Popular European, Manfred Weber.
Ulterior, de la ora 11.00, Bolojan va participa la Summitul Partidului Popular European, iar de la ora 13.00 va participa la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a prezentat, marţi, la Bruxelles, un plan – denumit ”Rearm Europe” (”Reînarmarea Europei”) – cu privire la cheltuieli europene în domeniul apărării.
