Pe 4 martie 2025 s-au împlinit 48 de ani de la cutremurul devastator din 1977, o tragedie care a schimbat pentru totdeauna România. Seismul, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit țara timp de 55 de secunde, provocând moartea a 1.578 de persoane, rănirea a peste 11.300 și distrugerea a aproximativ 35.000 de locuințe. Capitala a fost cea mai afectată, înregistrând 1.424 de victime și colapsul a zeci de clădiri.
Haos și distrugere în toată țara
Cutremurul a lovit România la ora 21:22, când majoritatea cetățenilor își petreceau seara în locuințele lor. Bucureștiul a fost epicentrul tragediei urbane, unde 32 de blocuri și clădiri mari au fost complet distruse, iar alte 130 au suferit avarii grave. Dezastrul nu a ocolit nici alte orașe:
- Zimnicea: oraș aproape ras de pe fața pământului, cu 175 de case prăbușite și peste 4.000 de sinistrați.
- Craiova: 550 de clădiri avariate, 30 de morți și 300 de răniți.
- Ploiești: 194 de locuințe distruse și 2.194 grav afectate.
- Buzău: 1.900 de clădiri avariate și peste 300 de instituții educaționale și culturale afectate.
În plus, unda de șoc s-a resimțit în întreaga regiune balcanică, afectând serios și Bulgaria, unde orașul Sviștov a pierdut trei blocuri de locuințe și peste 100 de vieți omenești.
Zgomotul prevestitor al tragediei
Martorii au descris cutremurul ca fiind precedat de un zgomot puternic, asemănător unui tunet prelung, urmat de mișcări violente ale pământului. Panica s-a instalat rapid: sirenele ambulanțelor răsunau pe străzi, oamenii strigau contradictoriu – unii îndemnând lumea să fugă în stradă, alții crezând că pericolul a trecut. Televiziunea, electricitatea și telefonia s-au întrerupt brusc, iar ceasurile publice au rămas blocate la ora 21:22.
Potrivit Băncii Mondiale, pagubele produse de cutremurul din 1977 s-au ridicat la peste 2 miliarde de dolari, echivalentul a 5% din PIB-ul României de la acea vreme. Multe dintre clădirile afectate erau construite înainte de 1940 și nu respectau standardele moderne de rezistență seismică. Cutremurul a forțat autoritățile să modifice legislația în construcții, însă multe dintre clădirile vulnerabile au rămas în picioare și continuă să reprezinte un pericol și în prezent.
Personalități care și-au pierdut viața
Printre cei care au pierit în cutremur s-au numărat și numeroase personalități ale culturii românești, printre care:
- Toma Caragiu, actor îndrăgit (n. 1925)
- Alexandru Bocăneț, regizor (n. 1944)
- Doina Badea, solistă de muzică ușoară (n. 1940)
- Eliza Petrăchescu, actriță (n. 1911)
- Veronica Porumbacu, poetă și prozatoare (n. 1921)
- Alexandru Ivasiuc, prozator și eseist (n. 1933)
- Anatol Emilian Baconsky, poet și prozator (n. 1925)
Moartea tragică a lui Toma Caragiu
Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori români, și-a găsit sfârșitul sub dărâmăturile blocului Colonadelor din București. În seara cutremurului, acesta se afla împreună cu regizorul Alexandru Bocăneț, sărbătorind finalizarea filmului „Gloria nu cântă”. Cei doi au încercat să fugă pe scări în momentul producerii seismului, însă clădirea s-a prăbușit rapid, prinzându-i sub dărâmături.
Trupul neînsuflețit al lui Caragiu a fost descoperit abia după șase zile de la tragedie, spre disperarea colegilor și admiratorilor săi. Actorul, în vârstă de 51 de ani, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, iar moartea sa a lăsat un gol imens în lumea artistică românească.
Un moment care a schimbat România
Cutremurul din 4 martie 1977 rămâne unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria modernă a României. Tragedia a lăsat mii de familii îndurerate și a demonstrat necesitatea unor măsuri urgente pentru siguranța clădirilor. Deși s-au implementat reglementări stricte după acest dezastru, multe dintre lecțiile lui 1977 rămân actuale, iar vulnerabilitatea seismică a României este în continuare o problemă care nu trebuie ignorată.
