Plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului supune la vot, vineri, revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Solicitarea a fost inițiată de președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, după ce Greblă a pierdut sprijinul coaliției de guvernare. Locul său va fi ocupat interimar de vicepreședintele AEP, Zsombor Vajda (UDMR).
Decizia de revocare a preşedintelui AEP a fost luată la ultima şedinţă a coaliţiei, de săptămâna aceasta. Imediat, solicitarea de schimbare a acestuia a fost introdusă în Parlament, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor.
Motivele invocate pentru revocare
Printre motivele de revocare se află episodul stabilirii indemnizaţiei, cu nerespectarea legii, faptul că a mutat sediul Biroului Electoral Central, noul contract afectând bugetul AEP dar şi faptul că Toni Greblă, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, a dat dovadă de o conduită incompatibilă cu funcţia deţinută, aducând atingere imaginii şi prestigiului AEP.
Propunem revocarea domnului Toni Grebla, preşedintele Autoritatii Electorale Permanente numit prin Hotararea Parlamentului nr. 7 din 28 martie 2023”, se arată în memorandumul semnat de preşedintele Camerei, Ciprian Şerban.
În document se arată faptul că Curtea de Conturi a constatat că, la două zile după numirea sa, în martie 2023, Greblă şi-a stabilit indemnizaţia în baza salariului minim brut de 3.000 lei, în timp ce indemnizaţiile erau plafonate la 2.080 lei.
Această eroare a dus la plăţi necuvenite de 118.830 lei pentru anii 2023-2024, afectând cheltuielile de personal ale AEP”, spune Ciprian Şerban.
Un alt motiv pentru revocarea lui Toni Greblă este relocarea Biroului Electoral Central în 2024, printr-un nou contract de sediu, deşi exista unul valabil, decizie care a generat costuri suplimentare pentru bugetul AEP.
Toni Greblă este acuzat că, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, a dat dovadă de o conduită incompatibilă cu funcţia deţinută, aducând atingere imaginii şi prestigiului AEP.
Reacțiile partidelor politice
UDMR, prin liderul său Kelemen Hunor, a declarat că Toni Greblă ar fi trebuit să plece mai devreme, dar acesta a refuzat să-și dea demisia. Hunor a subliniat că vicepreședinții AEP pot prelua atribuțiile președintelui, fără a fi afectat procesul electoral.
USR a cerut revocarea lui Toni Greblă încă din decembrie 2024, invocând organizarea defectuoasă a alegerilor prezidențiale. De asemenea, USR a solicitat prezența acestuia în Parlament pentru a explica motivele anulării scrutinului și măsurile pentru viitoarele alegeri.
PSD, prin purtătorul de cuvânt Lucian Romașcanu, a admis că activitatea lui Greblă nu a fost satisfăcătoare, afirmând că derularea procesului electoral ar putea pune sub semnul întrebării continuarea mandatului acestuia.
Mai multe ONG-uri și experți electorali au solicitat, în 6 decembrie 2024, demisia lui Toni Greblă, după ce acesta a fost văzut la o petrecere privată alături de persoane apropiate de AUR.
Ce prevede legea
Conform Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.
Mandatul preşedintelui AEP este de 8 ani şi încetează la expirare sau prin demisie sau revocare.
Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit”, se mai arată în lege.
Numit în martie 2023, Toni Greblă a fost anterior prefect al Capitalei și judecător la Curtea Constituțională (2013-2015). A demisionat din această funcție fiind acuzat de corupție, dar a fost achitat definitiv în 2019.
