Există în literatura de specialitate conceptul de ”blestem al resurselor” sau ”paradoxul belşugului” pentru a descrie incapacitatea unor ţări (ex. Nigeria, Venezuela, Angola) foarte bogate în resurse naturale, de a fructifica acest avantaj.
În cazul României ne confruntăm, în momentul de faţă, tot cu un ”blestem” al banilor europeni. Aceştia există, sunt alocaţi ţării noastre, dar nu reuşim să-i atragem în circuitul economic (”paradoxul belşugului”).
Îmi aduc aminte din şcoala generală faptul, că la lectura ”Dobrogea, Dobrogea!” de Geo Bogza, s-a prezentat figura de stil ”paradoxul” – în ciuda faptului că Dobrogea este înconjurată de ape, este o regiune secetoasă. ”Paradoxul belşugului / abundenţei” în cazul nostru constă în faptul că deşi România este ”înconjurată” de bani europeni-PNRR, Fonduri Structurale-suntem o ţară incapabilă să atragem aceşti bani, pentru a-i folosi pentru proiecte de dezvoltare. Mai trebuie să adăugăm aici şi faptul că România este o ţară ”norocoasă geologic”, datorită faptului că dispune de zăcăminte de petrol şi gaze, dar şi acestea insuficient fructificate judicios.
Referitor la absorbţia fondurilor europene pentru exerciţiul 2021-2027, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş a declarat: ”Avem o misiune foarte grea pentru ceea ce înseamnă perioada de programare 2021-2027. Noi avem 44 miliarde din care 31 de miliarde sunt granturi. Este incomparabil mai mare evaluarea granturilor faţă de ce avem in PNRR, şi din acest punct de vedere valoarea cofinanţării este mare, 13 miliarde de euro. Până acum avem o rată de absorbţie de aproximativ 5%”.
Situaţia absorbţiei fondurilor din PNRR, conform Monitor PNRR – Buletin de Sănătate PNRR nr.12/ ianuarie 2025, înregistrează restanţe foarte mari. Concluzia desprinsă din acest Buletin este că ”România este la un pas să rămână fără bani (în 2025) din PNRR pentru al doilea an consecutiv”. Mai explicit se precizează: ”Din cele 12 miliarde de euro pe care, teoretic, am putea să le încasăm în 2025 din PNRR – restanţele de pe Cererile de plată 3 şi 4 şi banii de pe Cererile de Plată 5 şi 6 programate în 2025 – există riscul foarte ridicat să nu vedem în acest an vreun cent.”
Pe contorul care monitorizează la zi absorbţia banilor europeni se înregistrează următoarele date: cu 1 an şi 10 luni înainte de finalizarea planului din 29.181.860.000 Euro alocaţi s-au absorbit 9.110.354.405 Euro, ceea ce înseamnă 31,21%. O precizare: acum 6 luni am scris un articol despre PNRR, iar situaţia absorbţie banilor era aceiaşi, de unde se poate trage concluzia că nu s-a mai absorbit niciun cent.
Nu mai este niciun secret faptul că se urmăreşte renegocierea PNRR-ului, mai precis se vizează revizuirea obiectivelor în raport cu posibilităţile reale de implementare. Referitor la scopul renegocierii PNRR-ului, ministrul Marcel Boloş a afirmat: ”Înainte de toate, obiectivul principal este ca banii din granturi să îi absorbim 100%.Este vorba de peste 13 miliarde de euro, 13,7 miliarde de euro, iar aici va trebui să facem o curăţenie a proiectelor care au un ritm de implementare mai lent şi cumva să punem pe masa Comisiei în ceea ce priveşte grantul, acele proiecte care au un ritm de implementate adecvat”.
Bugetul pe 2025 este calculat cu cea mai mare alocare de fonduri UE, conform declaraţiei Premierului Ciolacu, ceea ce însemnă că se va miza pe mărirea absorbţiei. Dar, oare, este posibil ca ce nu s-a reuşit atâţia ani la rând să se rezolve în acest an? Cu ce este mai special anul 2025?
Articol publicat iniţial pe Ziarul Financiar.ro
