Corpul de Control al prim-ministrului a identificat o serie de nereguli semnificative în urma verificărilor efectuate la Ministerul Culturii și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), vizând modul în care au fost gestionate exporturile temporare de bunuri culturale pentru expoziții internaționale. Constatările relevă atât deficiențe legislative în protejarea patrimoniului cultural, cât și abateri de la normele legale care reglementează securitatea și asigurarea acestor bunuri.
Unul dintre punctele centrale ale raportului este legat de diferențele semnificative în măsurile de securitate adoptate pentru expozițiile internaționale. Expoziția organizată în Olanda, la Muzeul Drents din Assen, a beneficiat de măsuri de siguranță mai puțin riguroase comparativ cu cele din Madrid și Roma. În timp ce în Spania și Italia paza a fost asigurată de personal specializat 24/7, în Olanda supravegherea s-a limitat la un centru de control funcțional non-stop, iar personalul de pază era disponibil doar pentru intervenții de urgență. Această situație a ridicat semne de întrebare privind standardele de protecție aplicate pentru bunurile culturale românești expuse în străinătate.
Verificările au scos la iveală și o serie de abateri procedurale în modul de organizare a expoziției din Olanda. Demersurile MNIR nu au fost analizate și avizate formal de consiliul de administrație al muzeului, contrar prevederilor legale. De asemenea, contractul de împrumut între MNIR și muzeul olandez a fost semnat înainte de obținerea avizului necesar din partea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, încălcând astfel normele privind exportul temporar al bunurilor culturale.
În ceea ce privește asigurarea acestor bunuri, Corpul de Control a constatat că pentru unele dintre obiectele culturale expuse, ultima reevaluare s-a efectuat în urmă cu mai mult de 14 ani. Conform normelor în vigoare, această reevaluare ar fi trebuit realizată la intervale de maximum 10 ani, ceea ce ridică semne de întrebare privind corectitudinea valorilor de asigurare stabilite.
Un alt aspect grav evidențiat în raport este lipsa unei analize de specialitate a măsurilor de securitate propuse de instituțiile străine. Absența unor norme clare în acest sens, combinată cu lipsa consultării experților în protecția și paza valorilor culturale, a condus la o gestionare deficitară a riscurilor asociate expunerii acestor bunuri în străinătate. De asemenea, contractul de împrumut și certificatul de asigurare nu au fost supuse avizării Serviciului Juridic din cadrul Ministerului Culturii, încălcând astfel procedurile legale.
Contractul de împrumut nu a fost încheiat în forma autentică cerută de lege, acest aspect fiind posibil din cauza unei derogări aprobate de secretarul general al Ministerului Culturii, în contradicție cu prevederile Legii nr. 24/2000.
Rezultatul verificărilor a fost comunicat spre competentă valorificare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, anunţă Corpul de Control al prim-ministrului.
