Cei doi suspecți în cazul furtului operelor de artă din patrimoniul României de la Muzeul Drents au fost expuși public de poliția olandeză, după ce au refuzat să dezvăluie locul în care se află obiectele de patrimoniu furate, relatează NOS. Ministrul Justiției și Securității, Van Weel, susține că această decizie a fost justificată de urgența recuperării operelor și de interesul public.
Poliția știe că ei au fost în muzeu. Dacă nu vor să spună unde sunt comorile, atunci aceasta este o metodă prin care sperăm că populația îi poate recunoaște și oferi informații suplimentare”, a declarat Van Weel.
Joi, autoritățile au publicat fotografiile și numele celor doi suspecți fără a le blura fețele, o măsură rară în astfel de cazuri. De obicei, astfel de decizii sunt luate doar în situații de siguranță publică extremă sau pentru infracțiuni cu pedepse minime de opt ani de închisoare.
Furtul acestor opere de artă reprezintă „o lovitură uriașă” pentru România, a declarat ministrul olandez, adăugând că presiunea timpului a jucat un rol decisiv în această decizie. „Dacă operele sunt în drum spre străinătate sau distrugere, fiecare secundă contează”, a spus Van Weel.
El a negat orice presiune din partea autorităților române pentru divulgarea identității suspecților și a subliniat că acest caz nu trebuie banalizat. „Nu sunt jafuri obișnuite. Aceste obiecte au o valoare cultural-istorică imensă”, a explicat ministrul.
Avocatul unuia dintre suspecți a criticat decizia, considerând-o „neproporțională”, mai ales că inculpatul fusese deja arestat. Potrivit acestuia, expunerea publică ar putea afecta echitatea procesului.
Experții în drept penal din Olanda sunt, de asemenea, surprinși de această decizie. Profesorul Sven Brinkhoff, de la Universitatea din Amsterdam, a explicat că amenințarea cu publicarea imaginilor este folosită în mod obișnuit pentru a convinge suspecții să se predea, dar nu cunoaște niciun caz în care imaginile au fost publicate după arestare.
Profesorul Joep Lindeman, de la Universitatea din Utrecht, sugerează că natura specială a operelor furate și statutul internațional al cazului ar putea explica măsurile neobișnuite luate de autorități.
Decizia poliției și a procurorilor va fi analizată de instanță, iar judecătorii vor evalua dacă balanța dintre interesul public și drepturile suspecților a fost respectată. Această analiză ar putea influența sentința finală.
Între timp, ancheta pentru recuperarea operelor de artă continuă, cu autoritățile încercând să împiedice ca acestea să părăsească Europa sau să fie distruse.
