Siguranța participanților la trafic, această temă aproape religioasă pe buzele tuturor prețioșilor care, vremelnic, se află la cârma orașului, este ridiculizată de fiecare dată când este abordată superficial și fără viziune. Primăria Constanței, prin SC Confort Urban, a anunțat cu mare fast implementarea unui sistem de semaforizare „inteligentă” la trecerea de pietoni de pe bulevardul Tomis, la intersecția cu strada Ștefan cel Mare. Toate bune și frumoase. Să înțelegem: un semafor suspendat și niște LED-uri pot face cu adevărat diferența într-un oraș în care măsurile pentru fluidizarea traficului și protecția pietonilor sunt necesare.
Reabilitarea marilor bulevarde din Constanța a fost realizată cu surle și trâmbițe, dar fără a adresa soluții pentru siguranța participanților la trafic. În loc să gândim la un plan coerent și pe termen lung, ce aflăm? Că Primăria rezolvă o intersecție. Foarte bine! Dar nu cumva este prea puțin? Cu ce ajută acest semafor pe un singur punct al unui bulevard care străbate orașul și care, în prezent, este o capcană pentru șoferi și pietoni? E ușor să spui că măsura a fost adoptată ca răspuns la cerințele cetățenilor, dar atunci când măsurile sunt luate fără a fi gândite în ansamblu, totul devine o bătaie de joc.
Comisia de Circulație, acești „gânditori” ai siguranței rutiere constănțene, a analizat cum pot proteja pietonii pe Bulevardul 1 Mai. Răspunsul lor a fost unul de-a dreptul uluitor: relocarea unor treceri de pietoni. Pe Bulevardul 1 Mai, dacă vrei să mergi pe jos din zona blocurilor de la stadionul Portul la Spitalul de Boli Infecțioase, trebuie să parcurgi un ocol de 200 de metri. Este greu de înțeles cum deciziile acestea, care forțează pietonii să facă rute complicate și inutile, pot fi considerate măsuri de siguranță. Măi, ortodocșilor, nu era mai simplu să semaforizați trecerile de pietoni? Și da, totul a fost făcut pentru că „cetățenii au cerut această relocare”. Bă, ești prost? S-au dus oamenii buluc peste ei și le-au cerut 200 de metri în plus la traseu.
Și să nu uităm de salba de treceri de pietoni nesemaforizate, acele porți de intrare în haosul traficului, unde scapă cine poate. Între City Park și Satul de Vacanță, cei care se aruncă pe treceri din toate direcțiile o fac cu inconștiența dreptului prioritar. De ce nu sunt semaforizate aceste treceri? Răspunsul este simplu: trăim într-un sat cu ieșire la mare, unde fiecare face ce vrea și cum vrea.
Relocarea trecerilor de pietoni, cum a fost cazul pe strada Theodor Burada, nu face decât să complice viața oamenilor. Pe Bulevardul 1 Mai, în zona gării, această relocare forțată nu ajută pe nimeni. Pe lângă faptul că nu rezolvă nicio problemă reală de siguranță, le cere oamenilor să facă un ocol inutil de sute de metri, o măsură care ar trebui să ridice semne de întrebare chiar și celor mai naivi dintre noi.
Și, pentru a adăuga picătura care umple paharul, limitatoarele de viteză, aruncate pe străzile orașului ca niște soluții salvatoare pentru reducerea accidentelor, sunt o sursă constantă de disconfort. Locuitorii care trăiesc lângă aceste dispozitive sunt condamnați la un calvar continuu. Zgomotele și vibrațiile produse de acestea te trimit direct la psihiatru, iar casa în care locuiești încet-încet se va dărâma. În orășelele civilizate, limitatoarele de viteză sunt făcute să-ți rupi „tigaia” în două dacă nu reduci viteza, nu să înnebunească locuitorii zonei. În Constanța, însă, această „soluție” a devenit o metodă simplă de a arăta că „s-a făcut ceva”, fără să se gândească la realitatea cotidiană a celor care trăiesc în apropiere.
În concluzie, măsurile pentru siguranța rutieră luate de autoritățile din Constanța sunt, mai degrabă, o birlicire continuă a orașului.
