Aleksandr Lukașenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”, a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din Belarus, organizate duminică, 26 ianuarie, obținând 87,6% din voturi.
La scrutin au participat 81,5% dintre cei 6,9 milioane de alegători eligibili, însă legitimitatea procesului electoral a fost contestată atât pe plan intern, cât și internațional.
O victorie fără surprize
Urnele s-au deschis la ora locală 08:00 (07:00 ora României), iar rezultatele oficiale confirmă ceea ce mulți observatori anticipau: o victorie fără emoții pentru Lukașenko, care conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994. Candidatul susținut de Kremlin a fost urmat, la mare distanță, de alți patru contracandidați marginali: Gaidukevici (134.472 de voturi), Sirankov (125.577), Kanopațkaia (121.077) și Juzhniak (112.779).
În 2024, au avut loc alegeri parlamentare, la care au candidat patru partide, toate susținându-l pe Lukașenko, după ce restul au fost eliminate, în urma fraudării alegerilor prezidențiale din 2020.
Fosta candidată la președinție și lidera opoziției, Svetlana Tihanovskaia, a catalogat alegerile din 26 ianuarie drept „un simulacru” desfășurat într-un climat de teroare. Ea a făcut apel la poporul belarus și la comunitatea internațională să nu recunoască rezultatele acestui scrutin.
Nu vor fi permiși candidați alternativi sau observatori. Lukașenko folosește din nou alegerile ca pe un instrument de legitimare a dictaturii sale”, a declarat Tihanovskaia, refugiată în Lituania după alegerile controversate din 2020.
Un regim de imunitate pe viață
Alegerile din 2020 au declanșat cele mai mari proteste din istoria recentă a Belarusului, zeci de mii de oameni ieșind în stradă pentru a contesta rezultatele oficiale care îi atribuiau lui Lukașenko 81,4% din voturi, iar lui Tihanovskaia doar 10,23%. Aceste manifestații au fost reprimate brutal, cu arestări în masă și violențe polițienești fără precedent.
În anticiparea criticilor și a posibilelor schimbări politice viitoare, Lukașenko a semnat în ianuarie 2024 un decret prin care și-a acordat imunitate pe viață. Documentul îi asigură protecție personală, precum și beneficii materiale din partea statului, chiar și după plecarea sa din funcție.
