Ministerul Educației estimează o reducere substanțială a numărului de elevi care vor susține examenele naționale în 2025, conform Planului Strategic Instituțional 2024-2027. De la 349.000 de elevi înscriși în 2023, cifra scade la 302.000 pentru 2025. În 2024, doar 271.000 de elevi au participat efectiv la evaluările naționale, cu 34.000 mai puțin decât estimările.
Radu Szekely, expert în educație, susține că motivul principal al acestei scăderi este legat de demografie. Prima generație care a urmat clasa pregătitoare, introdusă acum 13 ani, este acum în clasa a XII-a. „Această cohortă este cea mai mică din istoria învățământului, deoarece la momentul introducerii clasei pregătitoare, elevii au fost împărțiți între clasa I și clasa pregătitoare”, a explicat Szekely pentru Aleph News.
El subliniază că numărul total de elevi înscriși în sistemul de învățământ scade constant, reflectând declinul demografic din România. Această tendință este confirmată și de datele oficiale privind înscrierile în anii de început ai școlii obligatorii.
Szekely atrage atenția asupra faptului că Evaluarea Națională, un examen destinat evaluării cunoștințelor elevilor la finalul învățământului obligatoriu, a devenit mai mult un concurs de repartizare la licee, deturnându-și scopul inițial.
Elevii care știu că nu pot obține un rezultat bun sau care nu sunt interesați de un liceu de top aleg să nu participe. Astfel, scopul inițial al examenului – evaluarea generală a sistemului – nu mai este atins,” afirmă expertul.
Radu Szekely sugerează că relevanța Evaluării Naționale ar trebui regândită, mai ales în contextul în care învățământul obligatoriu a fost extins până la clasa a XII-a. Examenele naționale ar trebui să reflecte mai bine situația generală din educație, nu doar să servească drept criteriu de repartizare la liceu.
