Ilie Bolojan, proaspăt ales în funcția de președinte al Senatului României, a declarat că dorește ca Senatul să contribuie la elaborarea unor legi mai bune și mai clare, punând accent pe eficiență și transparență. El a subliniat că această poziție nu a fost un obiectiv personal, însă este determinat să își exercite atribuțiile cu demnitate și responsabilitate.
Ilie Bolojan a primit 70 de voturi, în timp ce Mircea Chelaru (propunerea AUR) a fost votat de 29 de senatori, iar Cosmina Nadia Cerva (propunerea SOS) a primit 14 voturi.
„Vă mulţumesc pentru acest vot de încredere, nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să fiu preşedintele Senatului României. Nu a fost un obiectiv pentru mine ocuparea acestei funcţii, dar voi face tot ce este posibil ca să reprezint cu demnitate Senatul şi ţara noastră. Pentru mine cred că sunt importante câteva lucruri din această poziţie şi sper să rezonaţi şi dumneavoastră cu ele. În primul rând să putem genera legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună neapărat bine, dar care creează probleme de obicei, ci legi care rezolvă probleme, legi care creează un context bun pentru ca românii, pentru ca antreprenorii să se dezvolte şi ţara noastră să aibă o direcţie bună în anii următori”, a afirmat Bolojan.
Noul președinte al Senatului a evidențiat importanța creării unor legi care să rezolve probleme reale și să susțină dezvoltarea: „Pentru mine sunt importante câteva lucruri din această poziție. În primul rând, să putem genera legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună bine, dar care creează probleme, ci legi care creează un context bun pentru ca românii și antreprenorii să se dezvolte și țara noastră să aibă o direcție bună în anii următori.”
Un alt obiectiv prioritar menționat de Bolojan este reforma instituțiilor aflate sub coordonarea Parlamentului, despre care consideră că au fost, în experiența sa de 20 de ani de administrație, printre cele mai ineficiente:
„Cred că trebuie să ne aplecăm asupra acestor instituții, astfel încât să le facem mai eficiente, mai aproape de oameni și să genereze reglementări mai bune în domeniile pe care le gestionează.”
În final, Bolojan a subliniat importanța creșterii încrederii cetățenilor în Parlament și în Senat, considerând că aceasta este esențială pentru consolidarea societății și îmbunătățirea relațiilor între cetățeni:
„O chestiune foarte importantă este creșterea încrederii în sistemul nostru parlamentar. Avem cea mai scăzută cotă de încredere din instituțiile publice, iar această cotă foarte scăzută are reverberații în societate. Dacă ne dorim să avem mai multă încredere între oameni și condiții mai bune, cred că este un lucru foarte important să luptăm pentru creșterea încrederii în parlamentari, inclusiv în Senatul României.”
Deputatul PSD Şerban Ciprian Constantin a fost votat preşedinte al Camerei Deputaţilor
Plenul Camerei Deputaților a votat luni alegerea președintelui Camerei, funcție în care a fost desemnat deputatul PSD Șerban Ciprian Constantin. Acesta a obținut 195 de voturi „pentru” și 86 „împotrivă”. Contracandidatul său, deputatul Dumitru Coarnă, propus de formațiunea S.O.S România, a primit 86 de voturi „pentru” și 195 „contra”.
Votul a fost secret, exprimat prin buletine de vot. Șerban Ciprian Constantin a fost susținut de grupurile parlamentare ale PNL, UDMR și minorități, care formează noua coaliție de guvernare. Dumitru Coarnă a beneficiat de sprijinul grupurilor AUR și POT. USR nu a avansat nicio propunere pentru șefia Camerei Deputaților.
Conform Regulamentului Camerei Deputaților, președintele Camerei este ales pentru întreaga durată a mandatului Camerei, prin vot secret. Fiecare grup parlamentar poate propune un singur candidat, iar președintele este desemnat prin votul majorității deputaților prezenți, cu respectarea cvorumului. Dacă niciun candidat nu întrunește majoritatea, se organizează un nou tur de scrutin între primii doi candidați cu cele mai multe voturi.
Odată cu alegerea noului președinte, atribuțiile președintelui senior, desemnat temporar conform art. 2 din Regulament, încetează de drept.
Cine este Ciprian Şerban
Ciprian Șerban, ales recent președinte al Camerei Deputaților, este un politician cu un traseu marcat de controverse și schimbări politice. În prezent deputat PSD de Neamț, Șerban se află la al treilea mandat parlamentar. Parcursul său politic a inclus trecerea prin UNPR, partidul condus de Gabriel Oprea, și PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. În 2012, a fost ales consilier județean din partea PP-DD. Ulterior, în 2016, a intrat în Parlament pe listele PSD și a devenit recent liderul grupului social-democrat din Camera Deputaților, preluând această funcție de la Alfred Simonis. Șerban ocupă, de asemenea, funcția de prim-vicepreședinte al organizației PSD Neamț.
Numele său a fost implicat într-un dosar de corupție legat de mită și contracte pentru amenajarea unei păduri. Deși ancheta a vizat alți silvicultori, presa locală a relatat despre implicarea indirectă a deputatului într-un caz din 2012, când reprezenta o companie implicată în acele tranzacții. Totodată, firma la care este asociat, IN2Energy Holding SRL, a fost menționată pentru contractele obținute cu statul, potrivit unor investigații publice.
Din punct de vedere academic, Șerban a urmat cursuri la Facultatea de Științe Politice a Universității Petre Andrei din Iași și la Academia de Studii Economice din București, unde a obținut un masterat. A finalizat și un curs de securitate și leadership la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Pe plan profesional, între 2003 și 2016 a fost administrator la două companii din Roznov (Neamț) și a deținut, pentru o scurtă perioadă în 2016, funcția de City Manager în Roznov.
În declarația sa de avere, Șerban menționează două apartamente moștenite în Roznov și două împrumuturi de 25.000 de euro, scadente în 2026. Nu deține conturi bancare, iar venitul său anual din indemnizația de deputat este de 150.508 lei. Potrivit declarației de interese, este asociat în IN2Energy Holding SRL.
Traseul său politic, care a inclus partide precum PP-DD și UNPR înainte de a se alătura PSD, precum și legăturile sale cu un dosar de corupție și contractele firmei sale cu statul, au atras critici și suspiciuni în presă. Studiile și activitatea sa profesională au fost, de asemenea, subiectul unor dezbateri, în contextul unui parcurs considerat de unii ca fiind neobișnuit pentru o funcție atât de înaltă.
