Noii parlamentari, aleși în urma scrutinului din 1 decembrie, vor depune jurământul de învestire astăzi, 20 decembrie, într-o ședință care va începe la ora 14.00. Noul Legislativ va fi format din 312 deputați și 134 de senatori.
Conform Constituției, după comunicarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare 2024, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi dintre mandatele de deputaţi și senatori şi după depunerea jurământului de către aceştia.
Pe 11 decembrie, Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Iohannis convoacă Parlamentul în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00.
Mandatul lui Klaus Iohannis se încheie în 21 decembrie 2024. Prin decizia din 6 decembrie, însă, prin care a anulat alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională a stabilit că Iohannis rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președintele nou-ales”.
Cine face parte din viitorul Parlament
În Camera Deputaţilor sunt 312 deputaţi aleşi pe liste de partid şi 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. În Senat sunt 134 de reprezentanţi ai partidelor politice.
Cele mai multe mandate de deputat aparţin PSD – 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL – 49 de deputaţi, USR – 40 de deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24 de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.
Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale: Ioana Grosaru – Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT, Bogdan Alin Stoica – Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu – Asociaţia Macedonenilor, Nicolae Păun – Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”, Silviu Feodor – Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Silviu Vexler – Federaţia Comunităţilor Evreieşti, Ştefan Bouda – Forumul Cehilor, Ovidiu Ganţ – Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian – Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov – Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera – Uniunea Croaţilor, Iulius Marian Firczak – Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram – Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka – Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor, Dragoş-Gabriel Zisopol – Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher – Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici – Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petreţchi – Uniunea Ucrainenilor.
Câți deputați și câți senatori are fiecare partid
Din partea căror partide sunt cei 312 deputați din legislatura 2024-2028:
- PSD – 86 de mandate de deputat;
- AUR – 63 deputați;
- PNL – 49 deputați;
- USR – 40 deputați;
- SOS România – 28 deputați;
- POT – 24 deputați;
- UDMR – 22 deputați.
- minorități – 19 deputați
Din partea căror partide sunt cei 134 de senatori din legislatura 2024-2028:
- PSD – 36 de mandate de senator;
- AUR – 28 de senatori;
- PNL – 22 de senatori;
- USR – 19 senatori;
- SOS România – 12 senatori;
- UDMR – 10 senatori;
- POT – 7 senatori.
Primele decizii ale noilor parlamentari
În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv minim 7 senatori.
Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat).
De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului)
Fiecare dintre cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.
Atât birourile permanente, cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată regulamentele separate ale celor două camere.
Depunerea jurământului
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării;Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;Aşa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:Jur pe onoare şi conştiinţăşi aceasta prefaţează jurământul.
Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei. Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
Blocaj în formarea viitorului Guvern
Pe 10 decembrie, PSD, USR, PNL, UDMR și grupul minorităților au convenit să participe împreună la constituirea unui guvern și a unei majorități parlamentare pro-europene, ca urmare a ascensiunii dreptei radicale care a intrat cu trei partide în noul Parlament.
Tensiunile dintre cele patru formațiuni au dus însă la un blocaj în coaliție. După ce a absentat la două ședințe, USR a impus miercuri 8 condiții drastice pentru a continua negocieri, printre care demisia președintelui Klaus Iohannis și demiterea șefilor serviciilor secrete.
Într-o decizie neașteptată, joi, președintele PSD, Marcel Ciolacu a anunțat că formațiunea sa se retrage din negocierile privind formarea viitorului guvern, dar va vota în Parlament pentru învestirea unui guvern de dreapta.
În replică, președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a subliniat că formațiunea „vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluții”, iar Kelemen Hunor a îndemnat liderii PSD, PNL și USR să revină la masa negocierilor.
