România se află într-un moment de răscruce, iar criza politică și economică ne amenință viitorul. După 35 de ani de promisiuni neîmplinite, de reforme amânate și de un stat care, mai mult decât orice altceva, a devenit simbolul ineficienței și corupției, întrebarea care bântuie acum conștiința colectivă este: poate Ilie Bolojan să fie omul care să poarte crucea și să ducă România spre acea lumină pe care am așteptat-o atât de mult? Poate să fie el, un om de stat adevărat, care să taie în carne vie pentru a salva un sistem putrezit? Poate Bolojan să pună capăt acestei erori istorice și să restabilească România în rândul țărilor dezvoltate?
Dacă Ilie Bolojan va prelua conducerea unui guvern minoritar PNL-USR, există, poate pentru prima dată în multă vreme, speranța unei schimbări reale. Bolojan a dovedit în Oradea că știe să taie costurile statului, să simplifice birocrația și să aducă un alt tip de eficiență guvernamentală. Ar putea aplica aceleași principii la nivel național: o guvernare curajoasă, dar necesară, care să adreseze problemele economice structurale ale României, să pună capăt risipurilor bugetare și să pună accent pe meritocrație, nu pe clientelism politic.
Acest guvern ar avea la dispoziție un timp suficient pentru a implementa aceste reforme, având în vedere teama de alegeri anticipate care ar putea împinge toate partidele să accepte o perioadă de stabilitate guvernamentală. Poate că aceasta este ultima fereastră de speranță pentru România, un guvern care nu doar că promite, dar poate și să livreze rezultate.
În contrast cu Bolojan, PSD rămâne același partid care fuge de reformă ca dracul de tămâie. Retragerea sa din guvern, dintr-un calcul electoral cinic, demonstrează că acest partid nu este pregătit să plătească prețul schimbării. Mai mult, în loc să își asume răspunderea pentru starea economiei și pentru falimentul administrativ, PSD se ascunde în opoziție, așteptând să câștige din neajunsurile celor care vor simți pe pielea lor tăierile necesare. În acest context, guvernul Bolojan ar putea să răspundă unei mari provocări: să fie pregătit să taie acolo unde doare, să aducă ordinea în haosul legislativ și să plătească prețul unor măsuri impopulare. Dar poate Bolojan să o facă singur?
Una dintre cele mai mari probleme ale României este reforma administrativă. Statul român funcționează pe baza unui sistem creat în 1968 de regimul comunist, care nu mai corespunde realităților și nevoilor unei țări moderne. Acest sistem este învechit, ineficient și plin de sinecuri care nu fac altceva decât să îngreuneze procesul administrativ. Sunt mii de bugetari care, pur și simplu, nu fac nimic. Această birocratie greoaie, învechită, a ajuns să reprezinte o veritabilă piatră de moară pentru progresul României.
Pentru ca țara să poată avansa, reforma administrativă este esențială. Bolojan știe că statul român nu mai poate funcționa astfel și că trebuie să fie regândit radical. Este nevoie de o restructurare completă a administrației publice, care să pună accent pe eficiență și pe meritocrație. Funcționarii publici trebuie să fie evaluați pe baza performanțelor lor, iar aceia care nu își îndeplinesc sarcinile trebuie să plece. Acesta este un proces dureros, dar absolut necesar pentru ca România să iasă din starea de stagnare în care se află.
Pentru ca reforma să aibă șanse de succes, trebuie să înceapă cu politicienii, cu bugetarii și cu administrația publică. Bolojan știe că nu poate repara statul român doar prin măsuri economice, ci și prin schimbarea mentalității celor care formează structura de putere. Dacă electoratul va înțelege că reforma nu este doar o promisiune pentru viitor, ci o realitate care începe chiar cu cei care conduc și cu cei care beneficiază de statul actual, atunci, poate, și România se va alinia la valorile unei societăți civilizate.
Va fi un drum greu, pentru că românii, obișnuiți cu compromisurile și cu eludarea legii, vor fi nevoiți să accepte un alt tip de guvernare: unul bazat pe meritocrație, ordine și respectarea legii. Dar Bolojan știe că doar prin livrarea rezultatelor concrete va câștiga încrederea oamenilor. Dacă va reuși să implementeze reformele necesare, dacă va dovedi că România poate fi condusă altfel, atunci, poate, chiar și poporul român va înțelege că trebuie să își abandoneze mentalitatea anarhică și să respecte legile.
Este un moment crucial pentru România. Un guvern condus de Bolojan poate fi, probabil, ultima speranță pentru o țară care, de prea mult timp, a fost prinsă în capcana ineficienței și a populismului. Dacă Bolojan va livra, dacă va reuși să pună ordine acolo unde este nevoie, România poate începe să privească spre un viitor mai bun. Dar dacă nu va reuși, dacă va ceda presiunii politice și intereselor personale, atunci, poate, va fi prea târziu pentru a mai spera într-o schimbare reală.
Timpul este scurt, dar poate că încă mai există o șansă. O șansă care depinde de Bolojan și de capacitatea sa de a înfrunta uriașa reformă a statului român. Dacă va reuși, poporul român va înțelege că pentru a fi respectat, trebuie să respecte și el legile. Dacă nu, poate că vom înfrunta, din nou, un viitor incert.
