Curtea Constituţională este aşteptată să decidă joi asupra a două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, depuse de doi competitori electorali, Cristian Terheş şi Sebastian Popescu.
CCR are pe ordinea de zi a şedinţei de joi, de la ora 11.00, cererile de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale depuse de Sebastian Constantin Popescu şi de Cristian Terheş, dar şi „Confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.
Ulterior, la Palatul Cotroceni are loc şedinţa CSAT privind posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
Argumentele contestatarilor
Sebastian Popescu acuză fraudarea legii electorale de către Călin Georgescu, „prin finanţare ilegală a întregii campanii electorale, având susţinere din afara graniţelor ţării, din partea unor entităţi statale cu scopul de a destabiliza România.”
Sebastian Popescu mai precizează în sesizarea prezentată de Digi 24 că, potrivit Raportului Oficial al AEP, candidatul independent Călin Georgescu a raportat ZERO lei cheltuieli pentru întreaga campanie, „deşi a desfăşurat o activitate amplă de promovare prin materiale online, reuşind să obţină peste 2,1 milioane voturi, ceea ce implică în mod evident resurse logistice şi financiare considerabile”.
Cristian Terheş a acuzat într-o conferinţă de presă fraudarea alegerilor şi intervenţii care au afectat clasamentul în ceea ce îi priveşte pe primii doi candidaţi, afirmând explicit că prin această acţiune de fraudare a alegerilor a fost schimbată ordinea celor clasaţi în turul ll.
El a invocat ieşirile publice, inclusiv live-uri pe Facebook, ale mai multor „reprezentanţi de marcă ai USR” care au îndemnat românii din America să o voteze pe Elena Lasconi. El i-a enumerat pe Cătălin Drulă şi Vlad Voiculescu şi a spus că postările acestora au avut mii de like-uri şi de distribuiri.
Terheş a remarcat că diferenţa dintre candidatul clasat pe locul 2, Elena Lasconi, şi cel clasat pe locul 3 este foarte mică.
În cazul lui Călin Georgescu, Terheş a susţinut că au existat „o serie de boţi care continuu chemau oamenii să iasă la vot şi să voteze cu un anumit candidat, atât în preziua votului, lucru interzis, cât şi în ziua votului”.
Ce prevede legea
Potrivit art. 52, alin. 1 din Legea 370 pentru alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Alineatul 2 al aceluiaşi articol 52 prevede că cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de către candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
CCR trebuie să soluţioneze cererea până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
Curtea Constituţională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestaţii, rezultatul primului tur al alegerilor pentru preşedintele României, să anunţe numele primilor doi candidaţi clasaţi care se vor confrunta în turul al doilea şi care, conform rezultatelor anunţate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independdent) şi Elena Lasconi (USR), şi să asigure publicarea rezultatului în mass-media şi în Monitorul Oficial.
Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc în 8 decembrie în ţară şi între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării şi se încheie în preziua votării.
