În ajunul alegerilor prezidențiale americane din 2024, vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump desfășoară ultimele mitinguri electorale, într-o competiție extrem de strânsă și tensionată care va decide viitorul politic al Statelor Unite și, posibil, al întregii lumi.
Aceste alegeri, marcate de evenimente dramatice și de o polarizare profundă a electoratului, aduc față în față două personalități foarte diferite: Kamala Harris, de 60 de ani, care l-a înlocuit pe Joe Biden în funcția de candidat democrat la președinție, și Donald Trump, în vârstă de 78 de ani, care candidează pentru a reveni la Casa Albă după ce a părăsit-o în 2021 în urma unui mandat controversat.
Tensiunea este amplificată de campania lui Trump, care a sugerat deja îndoieli privind integritatea procesului de vot, iar echipa de campanie a lui Harris se așteaptă ca acesta să-și revendice victoria înainte de finalizarea numărării voturilor. Ian Sams, purtător de cuvânt al campaniei lui Harris, consideră această posibilă acțiune un „semn de slăbiciune” din partea lui Trump.
Cele două tabere sunt intens implicate în cele șapte state-cheie, dintre care Pennsylvania este deosebit de importantă datorită numărului său mare de electori. Harris vizitează orașe precum Scranton, locul de naștere al lui Joe Biden, și metropolele Pittsburgh și Philadelphia, însoțită de susținători celebri, printre care Oprah Winfrey și Lady Gaga. Trump, la rândul său, organizează mitinguri în locuri strategice din Pennsylvania și Michigan, adresându-se susținătorilor săi cu mesaje despre provocările Americii sub actuala administrație, criticând imigrația ilegală și situația economică a țării.
Alegerile din acest an au atras o participare masivă la votul anticipat, cu aproximativ 80 de milioane de alegători care și-au exprimat deja opțiunile. Rezultatele finale sunt așteptate posibil în noaptea de marți spre miercuri, însă, având în vedere multitudinea de contestații și procese deja inițiate de ambele tabere, acestea ar putea fi întârziate.
În plus, sunt luate măsuri stricte de securitate din cauza îngrijorărilor privind posibile violențe post-electorale. Rezerviști din Garda Națională au fost mobilizați în state precum Washington și Nevada, în timp ce în Georgia, autoritățile au echipat agenții electorali cu butoane de alarmă pentru situații de urgență. În Washington, D.C., autoritățile au ridicat bariere de securitate în jurul unor clădiri importante, cum ar fi Casa Albă și Capitoliul, în pregătirea pentru eventuale proteste.
Donald Trump, cel mai controversat candidat din istoria alegerilor prezidențiale din SUA
Donald Trump, înainte de a deveni o figură centrală în politica americană, era deja un personaj emblematic în media și în afaceri, cunoscut pentru personalitatea sa puternică și controversată. Crescut într-o familie bogată, Trump a moștenit afacerea tatălui său în domeniul imobiliar și a transformat-o într-un brand global, extinzându-se de la apartamente în Brooklyn și Queens la proiecte de amploare în Manhattan. Trump Tower, ridicată pe Fifth Avenue, a devenit simbolul succesului său în imobiliare, iar numele său a ajuns să fie asociat cu proprietăți de lux și cazinouri din diverse orașe ale lumii, precum Atlantic City și Las Vegas.
Pe lângă afaceri, Trump a devenit o prezență constantă în divertisment, organizând concursurile de frumusețe Miss Universe, Miss USA și Miss Teen USA și fiind gazda reality show-ului „The Apprentice”. Această prezență media i-a asigurat notorietatea și imaginea de „om al poporului”, folosită ulterior în campaniile politice. În 2015, Trump și-a lansat prima campanie prezidențială, proclamând „Make America Great Again” și promițând să revigoreze Visul American. Cu toate că era privit cu scepticism de o parte din electorat, a învins-o surprinzător pe Hillary Clinton în alegerile din 2016, câștigând astfel primul mandat de președinte.
În timpul mandatului, Trump a promovat politici interne și externe care au schimbat status quo-ul: s-a retras din acorduri internaționale importante, a înăsprit măsurile împotriva imigrației și a lansat un război comercial cu China. Mandatul său a fost marcat de numeroase controverse și de o procedură de „impeachment” în urma acuzațiilor de abuz de putere.
După înfrângerea în fața lui Joe Biden în 2020, Trump a contestat rezultatul, susținând fără dovezi că alegerile au fost „furate”. Această retorică a condus la asaltul violent asupra Capitoliului pe 6 ianuarie 2021, punându-i în pericol pe membrii Congresului și pe vicepreședintele său de atunci, Mike Pence. Evenimentele au afectat grav imaginea lui Trump, însă el și-a anunțat candidatura pentru alegerile din 2024, continuând să atragă sprijinul unei baze solide de susținători.
Cursa sa împotriva Kamalei Harris, actuala candidată democrată după retragerea lui Biden, este deosebit de strânsă. La vârsta de 78 de ani, Trump speră să revină la Casa Albă și să implementeze reforme radicale care ar putea schimba direcția guvernării americane pentru generațiile viitoare. Înainte de alegeri, Trump a declarat că ziua de 5 noiembrie 2024 va fi „cea mai importantă dată din istoria” Americii, subliniind astfel miza enormă a acestor alegeri.
Kamala Harris, drumul unei fiice de imigranți spre Casa Albă
Candidatura lui Kamala Harris pentru alegerile prezidențiale din 2024 marchează un moment istoric și reprezintă o nouă încercare a democraților de a aduce o perspectivă diversă și progresistă la Casa Albă. Harris, care ar putea deveni prima femeie de culoare şi prima americană de origine asiatică care ocupă funcția de președinte al Statelor Unite, se bucură de o susținere puternică din partea electoratului liberal, strângând donații record și energizând baza de susținători democrați. Fondurile strânse, raportate la peste 1 miliard de dolari, au depășit semnificativ sumele adunate de adversarul republican, Donald Trump, arătând sprijinul financiar consistent pentru campania ei.
Drumul său politic a fost influențat de experiențele unice de viață și de influențele culturale diverse. Născută în 1964 în Oakland, California, Harris provine dintr-o familie de imigranți — mama sa din India și tatăl din Jamaica — iar educația ei multiculturală a modelat-o ca o voce distinctă pentru dreptate socială și diversitate. După ce a studiat la Universitatea Howard și a dobândit experiență în justiție, Harris a urcat în politică, ocupând funcții importante ca procuror general al Californiei și senator, devenind cunoscută pentru pozițiile sale pro-justiție socială.
Campania ei din 2020 a fost marcată de provocări, însă parteneriatul cu Joe Biden în calitate de vicepreședinte i-a permis să doboare bariere și să își consolideze poziția în politica americană. Harris a avut o contribuție semnificativă la diverse politici ale administrației Biden, inclusiv la cele care vizează combaterea pandemiei și protejarea drepturilor reproductive. Totuși, eforturile sale în gestionarea crizei imigrației și interdicțiile privind avortul au generat critici, atât din partea republicanilor, cât și a unor democrați.
Harris a adus în campania pentru 2024 o strategie centristă, cu o agendă dedicată clasei de mijloc și o promisiune de a proteja libertățile democratice. În discursurile sale, a criticat pozițiile republicane și a reafirmat angajamentele față de drepturile femeilor și protecția accesului la avort. Retorica ei a adoptat un ton ferm împotriva lui Trump, pe care l-a etichetat ca „infractor condamnat”, conturându-se ca o alternativă stabilă și experimentată.
Pe măsură ce campania din 2024 avansează, Harris conduce în sondajele naționale, însă va trebui să câștige sprijinul alegătorilor din statele cheie pentru a asigura victoria. Dacă va reuși să mențină susținerea obținută și să atragă voturile esențiale din aceste zone, Harris ar putea să transforme fundamental peisajul politic al Statelor Unite și să își aducă contribuția într-un mod istoric la Casa Albă.
