Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele, în cadrul celui de-al cincilea scrutin prezidențial prin vot direct, și pentru a participa la un referendum constituțional. Referendumul le cere cetățenilor să răspundă la întrebarea privind modificarea Constituției pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este pentru prima dată când un referendum se desfășoară simultan cu alegerile prezidențiale.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), sunt înregistrați peste 3,3 milioane de alegători, dintre care o parte semnificativă reprezintă diaspora, estimată la 1,15 milioane de persoane. Pentru validarea alegerilor și a referendumului este necesară participarea a cel puțin o treime din alegători.
Diaspora joacă un rol important, iar CEC a deschis 234 de secții de votare în străinătate, dintre care cele mai multe vor fi în Italia (60 de secții). În premieră, se poate vota și prin corespondență în anumite țări, inclusiv SUA, Canada și Norvegia. În România vor fi disponibile 16 secții de votare, inclusiv la București, Cluj și Iași.
Un punct sensibil este votul în Rusia, unde vor fi doar două secții de vot, din cauza dificultăților logistice. Totodată, autoritățile moldovenești au avertizat că există riscul organizării unor transporturi ilegale de alegători în Rusia pentru a crea impresia de aglomerație.
Curtea Constituțională va valida rezultatele alegerilor și referendumul, iar președintele ales va depune jurământul în termen de 45 de zile de la scrutin.
LISTA ŞI ADRESELE SECŢIILOR DE VOT
Într-uncomunicat de presă, reprezentanţii Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti informează că la Bucureşti, două secţii de vot vor funcţiona în incinta Autorităţii Electorale Permanente şi una în sediul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
De asemenea, câte două secţii de votare vor fi deschise în Cluj şi Iaşi.
Secţii de votare vor fi deschise şi în Braşov, Sibiu, Craiova, Bacău, Constanţa, Oradea, Galaţi, Suceava şi Timişoara.
Alegătorii sunt aşteptaţi la urne între orele 7.00 şi 21:00.
În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diaspora, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii.
Lista completă cu adresele poate fi consultată AICI.
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a tipărit aproximativ 5,6 milioane de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul constituţional, care vor fi distribuite la secţiile de votare din ţară şi din diaspora. Pentru prima dată, buletinele de vot vor fi disponibile nu doar în limba română, ci şi în cinci limbi ale minorităţilor etnice: rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară şi romă.
Cine sunt candidaţii la funcţia de preşedinte
Favorita clară a acestor alegeri este actuala președintă, Maia Sandu, cunoscută pentru poziția sa pro-europeană și campania anticorupție. Cu o susținere de 35,8% conform ultimelor sondaje, ea beneficiază de o imagine pozitivă, în ciuda provocărilor întâmpinate pe parcursul mandatului său, inclusiv crizele provocate de pandemie, războiul din Ucraina și inflația ridicată. Cu toate acestea, un nivel de neîncredere de 37% subliniază provocările cu care se confruntă.
Principalul său contracandidat este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Deși are doar 9% din intențiile de vot, Stoianoglo atrage atenția prin controversa legată de cetățenia sa română și prin acuzațiile de corupție care au marcat mandatul său de procuror general. Imaginea sa de „victimă politică” în raport cu Maia Sandu ar putea mobiliza electoratul socialist, deși retorica sa pro-europeană a creat confuzie în rândul susținătorilor tradiționali ai PSRM.
Un alt candidat important este Renato Usatîi, care cu 6,4% din intențiile de vot, își consolidează popularitatea prin declarații și acțiuni controversate. Deși a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, legăturile sale cu lumea criminală din Rusia și retorica sa populistă generează neliniște în rândul electoratului.
Deși scrutinul prezidențial din Republica Moldova din 20 octombrie 2024 pare să o favorizeze pe actuala președintă Maia Sandu, există și alți candidați cu scoruri mai mici care joacă un rol în campania electorală. Printre aceștia se numără:
- Ion Chicu – Fost prim-ministru al Moldovei, asociat cu oligarhul Vlad Plahotniuc și Igor Dodon. În prezent, are o susținere de doar 1,2%, în scădere, și nu este considerat un favorit.
- Vasile Tarlev – A fost prim-ministru între 2001 și 2008, în timpul guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin. Deși candidează ca independent, sondajele îl plasează la un modest 1,3%.
- Natalia Morari – Jurnalistă controversată, susținută de Veaceslav Platon. Deși activă pe rețelele sociale, ea are doar 0,5% în sondaje.
- Victoria Furtună – Fost procuror, aceasta și-a lansat campania din Tiraspol, acuzând guvernarea pro-europeană de la Chișinău de implicarea Moldovei în conflictul din Ucraina. Furtună este asociată cu oligarhul Ilan Șor, fiind suspectată că este preferata acestuia. Ea a crescut recent în sondaje, având acum 1,4%.
- Octavian Țîcu – Reprezentant al forțelor pro-europene alternative, are doar 0,4% în intențiile de vot.
- Tudor Ulianovschi și Andrei Năstase – Ambii candidați proeuropeni, independenți, au susținere sub 1%, fără un impact semnificativ în sondaje.
- Irina Vlah, fostă guvernatoare a Găgăuziei, atrage atenția prin mesajele critice la adresa guvernării pro-europene și îndemnurile la menținerea neutralității Moldovei.
În total, doar câțiva candidați joacă un rol semnificativ în campania electorală, iar un eventual tur al doilea pare tot mai probabil, având loc pe 3 noiembrie dacă niciun candidat nu obține majoritatea în primul tur.
