În contextul în care Mircea Geoană face subiectul unor controverse iscate de dezvăluirea că unul dintre coordonatorii campaniei sale, Rareş Mănescu, are legături cu un om de afaceri rus şi propagandist al Moscovei, NATO precizează că verificările pentru obţinerea autorizaţiei de securitate le fac autorităţile naţionale.
Domnul Geoană a îndeplinit funcţia de secretar general adjunct al NATO în perioada octombrie 2019 – septembrie 2024. Toţi angajaţii NATO trebuie să obţină o autorizaţie de securitate de la autorităţile lor naţionale pentru a-şi putea prelua atribuţiile în cadrul organizaţiei, iar Geoană a făcut acest lucru”, a precizat NATO pentru News.ro.
Agenția de știri News.ro a întrebat, joi, biroul de presă al Alianţei, dacă atunci când Mircea Geoană a fost numit în funcţia de conducere de la NATO, în 2019, au fost efectuate verificări cu privire la posibile legături dubioase cu Moscova, mai ales că a fost responsabil de relaţiile cu Rusia în cadrul NATO.
În perioada în care a fost secretar general adjunct al NATO, Geoană a lucrat în mod consecvent în sprijinul Alianţei transatlantice şi în apărarea valorilor democratice ale NATO”, a mai transmis oficialul NATO în răspunsul pentru News.ro.
Fost secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a demisionat recent pentru a candida la preşedinţia României, este în centrul unei controverse. O investigaţie jurnalistică a unei organizaţii internaţionale de presă, The Organized Crime and Corruption Reporting Project, a dezvăluit că unul dintre coordonatorii campaniei sale, Rareş Mănescu, are legături cu un om de afaceri rus şi propagandist al Moscovei, care a călătorit în Crimeea de cel puţin 10 ori după anexarea ilegală din 2014.
Jurnaliştii de la reţeaua The Organized Crime and Corruption Reporting Project spun că, în timp ce conducea mişcarea premergătoare campaniei lui Geoană, iar acesta încă nu demisionase de la NATO, Rareş Mănescu a înfiinţat o firmă cu omul de afaceri rus Aleksei Kozlov. Potrivit jurnaliştilor, Aleksei Kozlov ar fi avut şi o identitate secretă, de care s-ar fi folosit pentru a pleda în favoarea Rusiei.
Mircea Geoană, care consideră că împotriva sa a fost declanşată o „operaţiune de kompromat” specifică FSB-ului, a declarat joi că s-a adresat instituţiilor specializate ale statului român, dar şi structurilor aliate pentru a lămuri această situaţie.
