Cheagurile de sânge observate la unele persoane vaccinate cu vaccinurile anti-COVID-19 de la Johnson & Johnson (J&J) și AstraZeneca au fost cauzate de o reacție autoimună, conform cercetărilor recente publicate în The New England Journal of Medicine, o descoperire care urmează să modeleze dezvoltarea unor vaccinuri viitoare, relatează Bloomberg, citat de news.ro.
Vaccinurile pe bază de adenovirus, precum cele de la J&J și AstraZeneca, conțin un compus care poate provoca formarea cheagurilor de sânge la persoanele cu predispoziție genetică. Conform profesorului Tom Gordon de la Universitatea Flinders din Australia de Sud, reacția imunitară cauzată de aceste vaccinuri reprezintă o “nouă boală”. El subliniază că, pe măsură ce imunologii și specialiștii în terapie intensivă se familiarizează cu aceste afecțiuni, se vor raporta mai multe cazuri.
Statisticile arată că, la peste 18 milioane de persoane vaccinate cu o singură doză de J&J, au fost raportate peste 60 de cazuri de cheaguri de sânge, dintre care nouă au fost letale, potrivit Yale School of Medicine. Un număr mic de decese legate de vaccinul AstraZeneca a determinat retragerea sau restricționarea acestuia în țări precum Danemarca și Norvegia în 2021. În Australia, această complicație a apărut la două-trei persoane din 100.000 vaccinate cu AstraZeneca cu vârsta de până la 60 de ani, iar vaccinul nu a mai fost disponibil începând din martie 2023. Comisia Europeană a retras autorizația de punere pe piață pentru AstraZeneca în martie 2024.
Compania AstraZeneca salută investigațiile suplimentare pentru a înțelege mecanismul subiaccent al sindromului trombozei trombocitopeniei (TTS), în timp ce J&J susține cercetările pentru dezvoltarea unor vaccinuri mai sigure și eficiente. Ambele companii subliniază necesitatea de a înțelege mai bine factorii asociați cu acest eveniment rar pentru a trage concluzii adecvate cu privire la patogeneza de la bază.
