Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea care vizează consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale și aduce modificări unor acte normative relevante.
Inițiată de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, legea dezincriminează faptele de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mic de un milion de euro, dacă acesta este integral acoperit, plus o majorare de 15%. Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaților a adoptat proiectul inițiat de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, care vizează consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale.
Această lege modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Pe 20 decembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a clarificat că inițiativa legislativă adoptată de Camera Deputaților pe 19 decembrie 2023 nu include nicio dezincriminare a faptelor și “nu scapă nimeni de închisoare”.
Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către USR și Forța Dreptei, însă pe 19 martie, Curtea Constituțională a respins sesizarea celor două formațiuni de opoziție și a decis că actul normativ este constituțional.
Conform noilor prevederi din legea promulgată de către şeful statului, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.
Vor fi infracţiuni de evaziune fiscală şi vor fi pedepsite cu „închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice”, potrivit actul normativ.
Aceeaşi pedeapsă va fi şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.
În astfel de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, mai indică sursa citată. În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală. În aceleaşi cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”.
Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”, mai arată sursa menţionată.
Legea iniţiată de Ciucă şi Ciolacu şi promulgată de preşedintele Klaus Iohnanis mai spune că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.
