Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari şi a murit pentru mântuirea lumii. Aceasta este una din acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. În ultima vineri din Postul Mare, momentul în care Mântuitorul a fost răstignit şi a murit pe cruce, tradiţia populară păstrează o serie de ritualuri.
Se spune că cine ţine post negru în Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră va avea parte de spor şi sănătate. În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului.
În această zi se face pomenirea de sfintele, înfricoşătoarele şi mântuitoarele Patimi şi de mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare. Sfinte pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, mântuitoare pentru că Cel ce pătimeşte nu este un simplu om şi înfricoşătoare căci toată făptura s-a schimbat la răstignirea lui Hristos: „Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.
În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului, la Denie. Apoi se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute în mormânt.
Nu se vopsesc ouă
Gospodinele sunt sfătuite să vopsească ouăle fie în Joia Mare, fie sâmbătă, înaintea Pastelui, în niciun caz în Vinerea Mare. În aceasta zi nu ar trebui să se facă nimic. De asemenea, este bine ca ouăle să fie vopsite în roşu deoarece aceasta culoare este sângele Mântuitorului. În Vinerea Mare, credincioşii ţin Post Negru pentru iertarea păcatelor şi pentru a avea spor şi sănătate”, a explicat părintele Paul Tudorache, pentru adevarul.ro.
Tradiţia populară spune că cine ţine post negru în Vinerea Seacă va fi ajutat de Dumnezeu să-i meargă bine tot anul, să fie ferit de nevoi şi de necazuri. Există superstiţia că postul negru din această zi te fereşte de dureri de cap tot anul şi, de asemenea, vei şti cu trei zile înainte când o să mori.
În Vinerea Mare se opreşte lucrul, nu se spală, nu se coase, nu se sacrifică păsări sau animale. În unele zone se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăznet şi animale sălbatice.
Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos.
În Vinerea Mare fetele nemăritate fac vrăji de dragoste pentru a fi cerute de nevastă.
În Vinerea Mare nu se săvârşeşte Liturghie, iar morţii nu se îngroapă decât cu bătăi de toacă.
Acestei zile i se spune şi Vinerea Seacă, pentru că bătrânele posteau post negru (fără apă şi pâine până la ora 17.00), iar seara, la Denii, luau anafura de la biserică.
Femeile nu umplu borş în această zi, să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu cos, ca să nu orbească; nu ţes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri, mai scrie sursa citată.
