Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin, marcând intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Această sărbătoare deschide calea către perioada Săptămânii Mari și a Paștelui.
Duminica Floriilor este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Prima menționare a Duminicii Floriilor datează din secolul al IV-lea, iar prima celebrare a avut loc la Ierusalim. Sărbătoarea a cuprins, în scurt timp, întreaga lume creştină, fiind celebrată cu mare fast. Această duminică îi pregăteşte pe credincioşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.
În același timp, Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post. Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.
Obiceiurile și tradițiile asociate Floriilor sunt bogate și variate în diferite regiuni ale țării:
- Ramuri de salcie: Oamenii merg la biserică cu ramuri de salcie înmugurite în mâini, amintind de ramurile de măslin și de finic întâmpinate de mulțimea din Ierusalim la intrarea lui Iisus. Aceste ramuri sunt apoi duse acasă și puse la icoane, la geamuri sau la uși pentru a aduce protecție și binecuvântare.
- Sfințirea ramurilor: Preoții sfințesc ramurile de salcie în timpul slujbei de Florii, iar credincioșii le păstrează ca obiecte sfinte în casele lor.
- Dezlegare la pește: Floriile reprezintă a doua “dezlegare la pește” din timpul Postului Paștelui, permițând credincioșilor să consume pește în această zi, alături de celelalte mâncăruri postite. Biserica ortodoxă dă dezlegare la pește, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să mănânce pește. În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.
- Slujbe speciale și denii: Bisericile încep sărbătorirea Săptămânii Mari cu slujbe speciale numite denii, care reamintesc credincioșilor momentele esențiale din viața lui Iisus, începând cu intrarea în Ierusalim și până la Învierea Sa.
- Obiceiuri populare: În diferite zone ale țării, există obiceiuri locale asociate cu Floriile, cum ar fi încingerea cu ramuri de salcie pentru a aduce protecție împotriva bolilor, atârnarea ramurilor de salcie de crucile de la morminte pentru a marca apropierea Paștelui, sau atârnarea șnurului de la mărțișor în copaci înmuguriți pentru a aduce noroc și belșug în anul ce urmează.
Există în unele zone ale ţării şi obiceiul ca fetele singure să-şi pună busuioc sub pernă ca să devină mai frumoase şi mai dorite de flăcăi, pentru a se putea mărita în acel an.
În alte zone, de Florii se scoate zestrea din casă, pentru a fi aerisită.
Un alt obicei întâlnit în unele zone este acela ca părinţii să îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când vin de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.
Aproape 1,8 milioane de români – îşi sărbătoresc onomastica de Florii.
Dintre cei 607.889 de bărbaţi sărbătoriîi de florii, cei mai mulţi – 344.058 – se numesc Florin, alţi 132.872 poartă numele Viorel, pe locul al treilea ca număr aflându-se cei numiîi Florian (51.438).
Datele oficiale consemnează 3 persoane cu numele de Floricică, 53 de bărbaţi cu numele Iris şi 92 cu numele Micşunel. aproape 2.000 de bărbaţi popartă numele Trandafir, iar peste 3.000 au numele Lilian.
Statisticile indică faptuil că 1.175.582 de femei au nume de flori, cele mai numeroase, 134.621, fiind cele care poartă numele Florentina. Urmează ca număr cele numite Viorica (127.487), Liliana (99.864), Florina (83.177), Camelia (73.895).
Aproape 40.000 de femei au numele Margareta, peste 300 se numesc Crăiţa, iar peste 10.000, Iris.
Patru femei poartă numele Floricela.
