Eurodeputații au aprobat miercuri o amplă reformă a politicii europene privind migrația, care intensifică controalele la frontierele Uniunii Europene și implementează un sistem de solidaritate între state, în ciuda opoziției din partea extremei drepte și a stângii radicale, relatează AFP.
Parlamentul European a adoptat prin vot zece texte care formează „Pactul Migrației și Azilului” într-o sesiune plenară la Bruxelles, întreruptă scurt de protestele unor activiști ostili acestei reforme.
Această vastă reformă a politicii de migrație a UE intensifică controalele la sosirea la frontierele blocului și introduce un sistem de solidaritate între statele membre ale UE.
Raportorii celor zece texte, dornici să adopte reforma înaintea alegerilor europene, și-au exprimat totuși o anumită îngrijorare cu privire la rezultatul votului.
Reformarea regulilor se bazează pe o propunere a Comisiei Europene prezentată în septembrie 2020, după eșecul unei tentative precedente de reformă, în urma crizei refugiaților din 2015.
Acest Pact al Migrației, susținut în general de cele trei principale familii politice europene – Partidul Popular European (PPE, dreapta), Socialiștii și Democrații (S&D, centru-stânga) și Renew Europe (centru și liberali) – întâmpină opoziția unei mari părți a extremei drepte, precum și a Verzilor, stângii radicale și anumitor socialiști.
„Filtrare” obligatorie a migranților care ajung la frontierele UE
Reforma introduce o procedură de „filtrare” obligatorie a migranților care ajung la frontierele UE, constând în înregistrarea lor în baza de date comună EURODAC. Pentru cei care sunt considerați statistic cel mai puțin susceptibili să obțină azil, se instituie o „procedură la frontieră”, unde sunt reținuți în centre pentru examinarea rapidă a dosarului și, în scopul expulzării celor respinși, aceștia sunt supuși procesului accelerat.
Aproximativ 161 de organizații de apărare a drepturilor omului, printre care Human Rights Watch (HRW), Amnesty International (AI), International Rescue Committee (IRC) sau Oxfam, au cerut eurodeputaților să respingă Pactul și și-au exprimat îngrijorarea față de detenția familiilor cu copii și de „criminalizarea” exilaților. De asemenea, stânga manifestă aceleași nemulțumiri.
Pe de altă parte, extrema dreaptă consideră că noile reglementări sunt insuficiente și ineficiente.
Comisarul european Ylva Johansson, inițiatoarea propunerii Pactului, s-a declarat „foarte mândră” de această reformă, respingând opiniile conform cărora imigrația ar fi un subiect toxic, gestionabil doar de o minoritate.
Regula actuală, conform căreia prima țară de intrare în UE a unui migrant este responsabilă de cererea acestuia de azil, este menținută cu câteva modificări. Totuși, pentru a ajuta țările care primesc un număr mare de migranți, cum ar fi Italia, Grecia sau Spania, este instituit un sistem de solidaritate obligatoriu.
După votul din Parlamentul European, Pactul urmează să fie oficial aprobat de către statele membre. Comisia Europeană urmează să prezinte un plan de implementare până în iunie.
Cu toate acestea, multe aspecte rămân nesoluționate, provocând incertitudine cu privire la funcționarea sistemului. Expertul Jean-Louis De Brouwer exprimă „dubii solide” cu privire la viitorul Pactului, considerându-l un mecanism extrem de birocratic și tehnocratic. Este îndoielnic dacă statele membre vor gestiona eficient acest sistem mai complex, punând în aplicare regulile stabilite.
