Comisia Europeană a publicat luni, 27 martie 2023, Indicele Competitivității Regionale(ICR 2.0), într-o variantă complet revizuită, acesta fiind un instrument util care măsoară competitivitatea între regiunile Uniunii Europene. Cu ajutorul ICR-ului, se pun în evidență diferențele de competitivitate dintre regiunile, în număr de 234, aparținând Uniunii Europene.
Dar să vedem ce este ICR-ul, când a apărut, și care sunt elementele de noutate aduse de ICR-2.0.
ICR a fost lansat în anul 2010 în scopul monitorizării și evaluării în timp a competitivității fiecărei regiuni. El oferă o imagine sintetică a ceea ce se petrece in regiunile Uniunii Europene. Este un scalar care se calculează pe baza a 68 de indicatori.
ICR-2.0 este o variantă revizuită care ia în calcul trei indici secundari:”De bază”, ”Eficiență” și ”Inovare” și 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivității: ”Instituții”, ”Stabilitate macroeconomică”, ”Infrastructuri”, ”Sănătate”, ”Educație de bază”, ”Învățământ superior, formare și învațare pe tot parcursul vieții”, ”Eficiența pieței muncii”, ”Dimensiunea pieței”, ”Maturitate tehnologică”, ”Sofisticarea întreprinderilor” și ”Inovare”. Folosește datele statistice furnizate de regiunile statistice NUTS(Nomenclature of Territorial Units for Statistics), un nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică care facilitează colectarea, dezvoltarea și publicarea unor statistici regionale armonizate.
Comisarul comunitar pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, cu prilejul publicării Indicelui Comunității Regionale(ICR-2.0) a declarat:”Competitivitatea teritorială reprezintă capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atrăgător și sustenabil în care întreprinderile și rezidenții să locuiască și să își desfășoare activitatea. Acest indice revizuit ne oferă o perspectivă mai aprofundată asupra diferitelor niveluri de competitivitate ale regiunilor Uniunii Europene și este un instrument prețios pentru o mai bună elaborare a politicilor. El ne va permite să elaborăm politici mai bune, care pot oferi condiții de viață atractive și sustenabile pentru cetățenii din regiunile Europei”.
Regiunile cele mai competitive au un mare grad de atractivitate în rândul tinerilor, ei pot ”urca” treptele în Piramida lui Maslow mult mai rapid, cu paliere de staționare minime. Aceste regiuni sunt înzestrate și cu un ”magnetism” pentru investitori.
Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă faptul că pe ultimul loc, 234, se situează Regiunea Sud-Est(44,9 puncte) din țara noastră care are în componență următoarele județe: Constanța, Brăila, Galați, Vrancea, Tulcea, Buzău. Dar și penultimul loc, 233, este deținut tot de o regiune din România, Regiunea Nord-Est(46,6 puncte), județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui.
Pe podiumul competitivității europene se situează regiunile Utrecht(150,9 puncte) și Zuid-Holland(144,1 puncte), ambele din Țarile de Jos, precum și regiunea capitalei franceze Île-de-France(142,8 puncte).
Diferența între primele locuri și ultimile locuri ale clasamentului este de aproximativ 100 de puncte, iar media europeana este de aproximativ 100, ceea ce înseamnă că Regiunea Sud-Est se situează la mai puțin de jumătatea mediei europene.
Constanța ocupă primul loc în cadrul Regiunii Sud-Est din punct de vedere al cifrei de afaceri cu un total de 62 miliarde lei. Celelalte județe componente ale regiunii au următoarele cifre de afaceri: Galați-36 miliarde lei, Buzău-22 miliarde lei, Brăila-11 miliarde lei, Vrancea-11 miliarde lei, Tulcea- 10 miliarde lei(sursa: https://www.coduricaen.ro/top/judete). Totalul cifrei de afaceri al Regiunii Sud-Est este de 152 miliarde lei, din care Constanța are 62 miliarde lei, ceea ce înseamnă 40%. De departe se poate vedea că județul Constanța este cel mai ”galonat” din punct de vedere al cifrei de afaceri, dar disparitățile în regiune sunt foarte mari. Județul Constanța are aproape de două ori mai mare cifra de afaceri decât județul Galați, aproape de trei ori mai mare decât județul Buzău si de aproape șase ori mai mare decât județele Brăila, Vrancea și Tulcea. Constanța surclasează celelate județe din regiune și la capitolul salariați cu un număr de 121.408. Celelalte județe:Galați- 72.706 salariați, Buzău-50806 salariați, Vrancea-37.019 salariați, Brăila-34.382, Tulcea-25.461.
Constanța nu trebuie să se înfoaie curcanistic cu aceste rezultate bune din regiune, întrucât suntem fruntași la ”țară”, dar codași la ”oraș”. La nivelul întregii țări ocupăm locul șapte după cifra de afaceri, după București(662 miliarde lei), Ilfov(140 miliarde lei), Cluj(82 miliarde lei), Timiș(81 miliarde lei), Argeș(69 miliarde lei), Prahova(64 miliarde lei).
Câteva concluzii trase de executivul comunitar în urma publicării acestor date: competitivitatea regională s-a îmbunătățit în regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile mai dezvoltate au avut performanțe mai bune , majoritatea regiunilor din estul Uniunii Europene continuă să recupereze decalajul, regiunile care includ capitalele sunt în majoritatea cazurilor cele mai competitive. Executivul comunitar mai precizează faptul că sunt variații mari în interiorul unor țari cauzate, în principal, de existența unei capitale care are un indice de competitivitate cu mult peste celelalte regiuni. Conform comunicatului Comisiei Europene ”anumite părți din Cehia, România, Slovacia și Bulgaria s-au îndepărtat și mai mult de media Uniunii Europene”.
Instrumentul oferit de Uniunea Europeană pentru creșterea competitivității regionale este Politica de Coeziune, care generează investiții în domenii cum sunt cele referitoare la ocuparea forței de muncă, înființarea de noi locuri de muncă, protecția mediului, dezvoltare durabilă, calificarea forței de muncă, reducerea NEET(Not in Education, Employment or Training) adică nu sunt încadrați în muncă, nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională.
Ce poate face Constanța pentru a urca în acest top al competitivității? Locul șapte pe care-l ocupă în ierarhia națională, după cifra de afaceri, nu este pe măsura posibilităților. Metafora România începe de la mare se poate transforma în competitivitatea încep de la mare. Ce ar trebui să facă Constanța pentru a deveni funky în ochii investitorilor. Poate cel mai important lucru este să se acceseze toate fondurile europene în cadrul Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. La fel de important este creșterea rolului Universităților(respectate în oraș!) și a liceelor tehnologice în viața economică a județului. Învățamântul dual poate contribui la crearea de forța de muncă calificată, pe care o caută orice investitor. Președintele Consiliului Județean, Mihai Lupu, a afirmat, de curând, că sunt semnate până în prezent, 40 de contracte de învățământ dual.
E nevoie și de o administrație publică educată, amabilă, empatică, profesionistă cu o atitudine pro investitor. Administrația publică este prima structură contactată de investitori și, în niciun caz, nu trebuie să acționeze ca ”brokeri de putere/influență”. Administrația publică poate fi un vehicul pentru introducerea excelenței în relația cu investitorii, e nevoie de un soi de chimie între investitori și administrația publică. Trebuie precizat faptul că unul din piloni vizează chiar institutiile.
O scanare a județului având la bază cei trei indici secundari si cei 11 piloni ai ICR-2.0 ar pune în evidență ce trebuie făcut, pe unde trebuie meșterit pentru a depăși actuala stare de lucruri. Din cei 11 piloni mai mult de jumătate vizează domeniul economic.
Turismul local trebuie să uite în totalitate de concepția ospătarului din perioada anterioară anului 1989 care dorea să-și cumpere o Dacie într-un sezon estival.
Înființarea de Parcuri Tehnologice care să joace rolul de ”zone de primire” a investitorilor, unde aceștia, când vin cu hala în spate, pot găsi locuri de parcare pe platforme betonate, cu utilitățile trase la poartă. Parcurile Tehnologice pe lângă oferta funciară pot oferi și încurajări financiare sub aspectul unor bonusuri locale, care sunt la mare căutare. În jurul marilor orașe(București, Ploiești, Cluj, Timișoara) sunt amplasate multe hale în care funcționează firme. Constanța stă foarte slab la acest capitol. Parcurile pot genera simultan efecte de agregare și de propagare, foarte benefice pentru economia județului.
Cu riscul de a declanșa o campanie de hate(se pierd multe posturi din lăbărțata administrație publică), susțin ca fiind ceva benefic dacă regiunile de dezvoltare se vor transforma în regiuni administrative, întrucât descentralizare la nivel de județe generează risipă și incoerența.
