China se pregătește din ce în ce mai serios de război, transmite publicația Foreign Affairs într-o amplă analiză asupra ultimelor decizii pe care administrația de la Beijing le-a luat cu privire la un potențial război. De la creșteri ale bugetului de apărare până la pregătiri serioase pentru mobilizare, toate aceste decizii la prima vedere ciudate dau senzația unei pregătiri din ce în ce mai intense pentru un potențial conflict.
La reuniunea anuală a parlamentului chinez și a celui mai important organism politic consultativ al acestuia din martie, Xi a abordat tema pregătirii de război în patru discursuri distincte, într-unul dintre ele spunându-le generalilor săi să “îndrăznească să lupte“.
Guvernul său a anunțat, de asemenea, o creștere de 7,2% a bugetului de apărare al Chinei, care s-a dublat în ultimul deceniu, precum și planuri de a face țara mai puțin dependentă de importurile de cereale din străinătate. Iar în ultimele luni, Beijingul a prezentat noi legi privind pregătirea militară, noi adăposturi antiaeriene în orașele de peste strâmtoare din Taiwan și noi birouri de “Mobilizare a apărării naționale” în întreaga țară.
Este prea devreme pentru a spune cu certitudine ce înseamnă aceste evoluții. Conflictul nu este sigur sau iminent. Dar ceva s-a schimbat la Beijing și factorii de decizie politică și liderii de afaceri din întreaga lume nu își pot permite să ignore acest lucru. Dacă Xi spune că se pregătește de război, ar fi o prostie să nu-l credem pe cuvânt.
Primul semn că reuniunile din acest an ale Congresului Național al Poporului și ale Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez – cunoscute sub numele de “cele două sesiuni”, deoarece ambele organisme se reunesc simultan – ar putea să nu fie ca de obicei, a apărut la 1 martie, când cea mai importantă revistă de specialitate a Partidului Comunist Chinez (PCC) a publicat un eseu intitulat “Sub îndrumarea gândirii lui Xi Jinping privind întărirea armatei, vom avansa victorioși”. Eseul a apărut sub numele “Jun Zheng” – un omonim pentru “guvern militar” care se referă probabil la organismul militar de vârf al Chinei, Comisia Militară Centrală – și susținea că “modernizarea apărării naționale și a armatei trebuie accelerată”. De asemenea, a solicitat o intensificare a fuziunii militaro-civilă, politica lui Xi care cere companiilor private și instituțiilor civile să servească efortul de modernizare militară a Chinei. Și, reluând un discurs pe care Xi l-a ținut în fața liderilor militari chinezi în octombrie 2022, a făcut glume ușor voalate la adresa Statelor Unite:
În fața războaielor care ne pot fi impuse, trebuie să le vorbim dușmanilor într-o limbă pe care o înțeleg și să folosim victoria pentru a câștiga pacea și respectul. În noua eră, Armata Populară insistă să folosească forța pentru a opri lupta. . . . Armata noastră este renumită pentru că este bună la luptă și are un spirit de luptă puternic. Cu mămăligă și puști, a învins armata Kuomintang dotată cu echipament american. A învins inamicul numărul unu din lume, înarmat până în dinți, pe câmpul de luptă coreean, și a realizat drame de luptă puternice și maiestuoase care au șocat lumea și au făcut să plângă fantomele și zeii.
Chiar înainte de publicarea eseului, au existat indicii că liderii chinezi ar putea planifica un posibil conflict. În decembrie, Beijingul a promulgat o nouă lege care ar permite Armatei Populare de Eliberare (APL) să își activeze mai ușor forțele de rezervă și să instituționalizeze un sistem de refacere a trupelor de luptă în caz de război. Astfel de măsuri, după cum au remarcat analiștii Lyle Goldstein și Nathan Waechter, sugerează că Xi ar fi putut trage învățăminte despre mobilizarea militară din eșecurile președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.
Poate te-ar interesa și: China avertizează SUA cu privire la potențialul de “conflict și confruntare”
Legea care reglementează rezerviștii militari nu este singura modificare legală care sugerează pregătirile Beijingului. În februarie, organul deliberativ suprem al Congresului Național al Poporului a adoptat Decizia privind ajustarea aplicării anumitor prevederi ale Legii de procedură penală [chineze] pentru militari pe timp de război, care, potrivit ziarului de stat People’s Daily, conferă Comisiei Militare Centrale puterea de a ajusta prevederile legale, inclusiv “jurisdicția, apărarea și reprezentarea, măsurile obligatorii, depunerea dosarelor, investigarea, urmărirea penală, procesul și punerea în aplicare a sentințelor”. Deși este imposibil de prezis cum va fi folosită decizia, aceasta ar putea deveni o armă pentru a viza persoanele care se opun preluării Taiwanului. De asemenea, APL ar putea să o folosească pentru a revendica jurisdicția legală asupra unui teritoriu potențial ocupat, cum ar fi Taiwanul. Sau Beijingul ar putea să o folosească pentru a-i obliga pe cetățenii chinezi să îi susțină deciziile în timp de război.
Din decembrie, guvernul chinez a deschis, de asemenea, o serie de birouri de mobilizare a apărării naționale – sau centre de recrutare – în întreaga țară, inclusiv în Beijing, Fujian, Hubei, Hunan, Mongolia interioară, Shandong, Shanghai, Sichuan, Tibet și Wuhan. În același timp, orașele din provincia Fujian, de cealaltă parte a strâmtorii față de Taiwan, au început să construiască sau să modernizeze adăposturi antiaeriene și cel puțin un “spital de urgență pe timp de război”, potrivit presei de stat chineze. În martie, Fujian și mai multe orașe din provincie au început să împiedice adresele IP din străinătate să acceseze site-urile guvernamentale, probabil pentru a împiedica urmărirea pregătirilor de război ale Chinei.
