O formă de fulger care se dovedește a fi capabilă să declanșeze incendii de vegetație ar putea apărea din cauza schimbărilor climatice, se arată în ScienceNews.com.
O analiză a datelor obținute prin satelit sugerează că „fulgerele calde” – fulgerele care canalizează încărcătura electrică pentru o perioadă lungă de timp – ar putea fi mai susceptibile de a incendia peisajele decât fulgerele, potrivit unui raport al cercetătorilor publicat la 10 februarie în Nature Communications. Fiecare 1 grad Celsius de încălzire ar putea determina o creștere cu 10% a celor mai incendiare dintre aceste fulgere de tip prometeic, ceea ce ar duce la o rată de fulgere de aproximativ patru ori pe secundă până în 2090 – față de aproape trei ori pe secundă în 2011.
Acest lucru o sa fie periculos, potrivit fizicianul Francisco Javier Pérez-Invernón de la Institutul de Astrofizică din Andaluzia din Granada din Spania: „Va exista un risc mai mare de incendii provocate de fulgere„, a declarat acesta.
„Acest tip de fulger poate transporta o cantitate uriașă de descărcări electrice din nori către sol sau către vegetație„, spune Pérez-Invernón.
Capacitatea fulgerelor calde pentru foc este similară cu aprinderea unei lumânări; cu cât vegetația este expusă mai mult timp la energia inflamabilă, cu atât se aprinde mai ușor.
Pérez-Invernón și colegii săi au examinat relația dintre fulgerele calde și incendiile de vegetație din SUA, folosind date despre fulgere colectate de un satelit meteorologic și date despre incendiile de vegetație din 1992 până în 2018.
Potrivit echipei, fulgerele de lungă durată ar fi putut declanșa până la 90% din cele aproximativ 5.600 de incendii cuprinse în analiză. Deoarece mai puțin de 10 la sută din toate fulgerele din timpul verii din vestul Statelor Unite au curent continuu lung, numărul relativ mare de aprinderi i-a determinat pe cercetători să deducă că fulgerele calde au fost mai predispuse la declanșarea incendiilor decât fulgerele obișnuite.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, repercusiunile schimbărilor climatice. Aceștia au efectuat simulări computerizate ale activității globale a fulgerelor în perioada 2009-2011 și în perioada 2090-2095, în cadrul unui scenariu viitor în care emisiile anuale de gaze cu efect de seră ating un maxim în 2080 și apoi scad.
Echipa a descoperit că, în ultima perioadă, schimbările climatice ar putea stimula curentul ascendent în cadrul furtunilor, determinând creșterea frecvenței fulgerelor fierbinți până la aproximativ 4 fulgere pe secundă la nivel global – o creștere de aproximativ 40% față de 2011. Între timp, rata tuturor fulgerelor de la nor la sol ar putea crește la aproape 8 fulgere pe secundă, o creștere de 28%.
Pérez-Invernón este de acord că mai multe date vor ajuta la îmbunătățirea proiecțiilor privind rata incendiilor provocate de fulgere, nu doar în regiunile polare, ci și în Africa, unde incendiile sunt frecvente, dar lipsesc rapoartele de incendii.
