Parlamentarii din partidul Forța Dreptei au inițiat un proiect legislativ care ar oferi tinerilor de 16 ani dreptul de a vota la alegerile europarlamentare și locale. Această iniţiativă a venit în urma consultărilor cu organizații de tineret din toată țara.
Ce spune deputatul constănțean, Bogdan Bola:
„În primul rând, una dintre trăsăturile esențiale ale dreptului la vot într-o societate democratică este caracterul universal. Potrivit acestei trăsături, regula este că toată lumea are drept de vot, cu anumite excepții clar prevăzute de lege, de strictă interpretare și aplicare, și nu reglementarea expresă a unui corp electoral bine definit. Tocmai de aceea, unele state din Europa deja au luat măsuri pentru reducerea vârstei de vot pentru tineri, cum ar fi Scoția, Austria, Norvegia, Estonia, Germania și Malta.
Ce se întâmplă cu drepturile și obligațiile tinerilor care ajung la vârsta de 16 ani:
➡️ vârsta pentru consimțământul prelucrării datelor în legătură cu serviciile societății informaționale, potrivit Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) este de 16 ani.
➡️ Codul muncii (Legea nr. 53/2003) – „Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani” [art. 13 alin. (1)];
➡️ Codul penal (Legea nr. 286/2009) – „Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii” [art. 113 alin. (3)], vârsta consimțământului sexual – 16 ani (art. 220 Cod penal);
➡️ Codul civil (Legea nr. 287/2009) – „Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu” (art. 40 teza I)
➡️ chiar și art. 1 alin. (3) din Constituția României spune „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”.
Deci tinerii de 16 ani pot munci de atunci, răspund penal de atunci și au capacitate deplină de exercițiu de la acea vârstă…însă nu îi lăsăm să voteze. Ne mai mirăm apoi că politicienii sunt interesați și își axează campaniile electorale doar pe categoriile de vârstă care se prezintă la vot? În anul 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 1826 (2011) prin care a recomandat statelor membre să analizeze reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate alegerile.
Nu în ultimul rând, deși pot munci și plăti impozite, tinerii între 16 și 18 ani nu sunt reprezentați politic. Nicio impozitare fără reprezentare („No taxation without representation”) a fost un slogan din timpul Revoluției Americane care a condus la fondarea Statelor Unite ale Americii. În momentul de față, tinerii din România nu sunt scutiți de plata impozitelor sau contribuțiilor sociale, ceea ce înseamnă că ei contribuie la bugetele locale și de stat, fără ca opinia lor să poată fi exprimată și pe calea votului.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, 411.368 de tineri cu vârsta de 16-17 ani își aveau rezidența în România. Democrația, un pilon important al Statului român, deși nu implică doar participarea cetățenilor în procesul electoral, nu îl poate exclude. Tinerii trebuie să învețe democrația practicând-o, adică prin exercitarea drepturilor electorale și implicându-se în cadrul societății. Despre democrație, tinerii ar trebui să învețe cât mai devreme, însă acest lucru nu se poate întâmpla excluzându-i de la luarea deciziilor care îi privesc.
Noi, inițiatorii prezentei propuneri legislative, apreciem că nu există niciun impediment de natură juridică sau constituțională în vederea promovării prezentei propuneri, ci dimpotrivă, apreciem că premisele constituționale și legale sunt în perfectă concordanță cu propunerea noastră înaintată Parlamentului”.
