Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina, relatează Profit.ro.
Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe e-mail, să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză. Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”. Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale.
Comunicatorii guvernului consideră că, în actualul context, narativul „Palierul de decizie de la București este corupt” este un narativ al dezinformării și propagandei. O generalizare ce trece de preocuparea firească a autorităților de a găsi instrumente care să permită reacții rapide la informații false, într-un context militar și politic extrem de tensionat. Distingerea informațiilor false și propagandei poate fi problematică și în cazul “markerilor” propuși la alte “narative de dezinformare” ce vor fi scanate de platforma guvernului în mediul online, pentru a fi contracarate. “Lipsa consensului”, „tradiții”, „spiritualitate”, „extindere” sunt, în percepția comunicatorilor guvernamentali, “markeri ai dezinformării”, termeni „încărcați”, specifici discursului de dezinformare”, dacă sunt asociați, după caz, unor “subiecți” precum NATO, România, Bruxelles, Ursula, Stoltenberg, Geoană, și alții.
Ce vor face mai departe Guvernul și Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, cu datele pe care platforma informatică le va interpreta ca fiind dezinformare sau propagandă în mediul online?
Potrivit explicațiilor date comunicatorilor din Guvern, vor ajuta autoritățile să le contracareze rapid prin comunicate de presă, intervenții în studiourile TV, opinii de experți, etc. Încadrarea subiectivă sau discreționară în astfel de categorii a creat, însă, deja situații abuzive ori erori jenante din partea autorităților. Site-ul românesc aktual24.ro s-a trezit săptămâna trecută blocat împreună cu Sputnik și Russia Today, după ce Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care nu are totuși nicio atribuție legală în blocarea accesului la internet, l-a trecut pe lista publicațiilor care ar dezinforma în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Ulterior, după proteste, a fost deblocat, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunând sec că a fost vorba despre o eroare. Alte site-uri pentru care Guvernul a cerut anterior furnizorilor de internet blocarea accesului au rămas indisponibile, însă baza legală care permite închiderea unei publicații, fără o decizie judecătorească prin care să se stabilească o vinovăție, de către entități lipsite de astfel de atribuții, nu este nici acum clară.
Citește articolul integral pe Profit.ro.
