ONG-ul Observatorul Român de Sănătate a publicat un studiu prin care a analizat activitatea celor mai mari cincisprezece primării din România și acțiunile concrete întreprinse de acestea pentru a reduce poluarea aerului în ultimii 2 ani.
Primăria Constanța se află pe ultimul loc în acest clasament. Pe primele trei poziții se află Brașov, Galați și Cluj-Napoca. București se află abia pe locul 6. Potrivit studiului, analiza se bazează pe o grilă de evaluare cuprinzând 20 de indicatori organizați în 5 domenii:
1. Intervenții economice pentru reducerea poluării aerului
2. Intervenții administrative pentru reducerea poluării aerului
3. Intervenții comportamentale pentru reducerea poluării aerului
4. Infrastructură care face posibilă reducerea poluării aerului
5. Indicatori direcți de poluare a aerului

Datele oficiale publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că poluarea aerului ucide aproximativ 7 milioane de oameni în întreaga lume în fiecare an și că 9 din 10 persoane respiră aer care depășește limitele pentru poluare stabilite.
În 2020, aproximativ jumătate dintre orașele europene au depășit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est. România este una dintre cele opt țări în care emisiile de NOx și PM10 au crescut între anii 1990 și 2018, se mai arată în studiu.
12 orașe dintre cele 15 analizate au achiziționat în ultimii 2 ani autobuze Diesel, deși emisiile acestora sunt nocive pentru sănătatea populației. (Constanța se află printre ele).
Doar 8 primării au achiziționat mijloace de transport în comun cu propulsie electrică în ultimii doi ani, însă o parte dintre ele încă așteaptă ca acestea să le fie livrate. Doar 6 primării dintre cele 15 au achiziționat tramvaie și/sau troleibuze în ultimii doi ani. 3 dintre orașele analizate nu au rețea de tramvai și/sau troleibuz. Jumătate dintre autoturismele existente în România au motoare Diesel.
Recomandări pentru autoritățile locale
Datele ne arată că acțiunile împotriva poluării întreprinse de către autoritățile locale de la prima ediție a clasamentului (2018) și până acum sunt insuficiente. Pentru a contracara cât mai rapid efectele devastatoare ale poluării aerului asupra sănătății cetățenilor, Observatorul Român de Sănătate recomandă autorităților locale implementarea cât mai rapidă a următoarelor măsuri:
>Încurajarea utilizării modurilor active de transport, precum bicicletele sau vehiculele electrice.
> Stabilirea unor zone cu emisii scăzute, unde au acces doar vehicule care respectă standarde ridicate de poluare.
> Scutiri de taxe pentru mașinile care poluează puțin (existente în Belgia sau Franța).
> Modernizarea transportului public în comun prin scoaterea din circuit a vehiculelor vechi și achiziționarea celora care nu poluează.
> Interzicerea folosirii motoarelor diesel în interiorul orașului (existente în Atena, Bruxelles, Berlin, Madrid, Paris), se mai arată în acest studiu.
Citește studiul complet aici.