Ultima zi de toamnă calendaristică a adus ninsori în mare parte din Dobrogea și precipitații mixte pe litoral, iar în prima noapte din decembrie urmează să vedem primii fulgi de nea și la malul mării.
Dar oare acest debut în forță al iernii meteorologice este un indiciu cu privire la ce am putea să ne așteptăm, din punct de vedere al vremii, pentru această iarnă?
Meteorologia este o știință inexactă și, deși este un domeniu în permanentă dezvoltare datorită evoluției tehnologice, are încă limitările ei. Vremea poate fi prognozată cu grad mare de realizare pe o perioadă de o săptămână și asta doar în condiții de calm. În condițiile unei activități intense a atmosferei, perioada pentru care se poate realiza o prognoză precisă poate fi mai scurtă de atât.
Deși prognoze pentru o perioadă mai lungă, cum ar fi un anotimp, se pot realiza, este important de menționat că aceste prognoze sunt de fapt niște estimări realizate pe baza unor condiții sau evenimente atmosferice sau oceanice în desfășurare, care au potențialul de a influența tiparele vremii la nivel regional sau chiar global.
Prin urmare, o prognoză pe termen lung nu poate oferi o imagine detaliată a evoluției vremii, ci doar niște estimări cu privire la abaterile pozitive sau negative de temperatură și precipitații față de media climatologică de referință.
Factorii principali care au potențialul de a influența vremea în următoarea perioadă sunt: oscilația arctică, oscilația nord-atlantică, extinderea gheții arctice și, într-o măsură mai mică la nivel european, oscilația sudică El Niño.
Pentru prima parte a lunii decembrie, de interes sunt cele două oscilații, arctică și nord-atlantică, care variază pe termen mai scurt decât ceilalți factori. Oscilația arctică, la fel ca oscilația nord-atlantică alternează între două faze: pozitivă și negativă, dar poate fi și neutră.
În acest moment, oscilația arctică se află în stare neutră, în timp ce oscilația nord-atlantică rămâne pozitivă. Acest tipar, corelat cu ceea ce se întâmplă în altitudine deasupra zonei noastre, favorizează temperaturi mai scăzute decât în mod normal pentru primele zile din decembrie.
Spre sfârșitul primei săptămâni, se estimează că va intra și oscilația nord atlantică în stare neutră, ceea ce, în combinație cu relieful baric din altitudine, indică faptul că temperaturile vor începe să crească, iar în a doua săptămână se vor apropia de cele normale pentru această perioadă sau vor fi chiar mai ridicate, urmând să rămână așa până spre sfârșitul lunii. Situația din altitudine și temperaturile normale sau mai ridicate, este foarte posibil să încurajeze și apariția precipitațiilor sub formă de ploaie.
Pe termen mai lung, pentru întregul sezon, extinderea gheții arctice și oscilația sudică El Niño sunt cele care își spun cuvântul.
Refacerea gheții arctice prezintă încă o întârziere. Regiunea care suferă cel mai mult în acest sens este cea a mărilor Barents și Kara. Cercetări recente arată că abaterile regionale din această zonă sunt corelate cu intensitatea vortexului polar, iar o acoperire mai mică cu gheață arctică a acestei regiuni favorizează slăbirea acestuia. Un vortex polar slab poate însemna un episod sever de iarnă.
Oscilația sudică El Niño se află, în acest an, în faza La Niña. Asta înseamnă că temperatura apei din partea centrală și estică a Oceanului Pacific este mai scăzută decât în mod normal. 
La Niña influențează în principal curenții jet. Aceștia sunt curenți de aer puternici aflați la aproximativ 10 km în altitudine. Direcția lor de circulație este de la vest la est de-a lungul întregii emisfere nordice și afectează ciclonii și anticiclonii, modelând vremea.
La Niña însă nu are o influență directă asupra Europei, deoarece curenții jet, odată ce trec de Statele Unite și ajung deasupra Oceanului Atlantic, intră sub influența oscilației arctice și a sistemelor regionale din zona Atlanticului. Aici există două scenarii diferite: unul în care curenții jet coboară spre sud, situație în care aerul rece din nord va coborî și va aduce cu el vreme rece și ninsori, și altul în care curenții jet se situează mai la nord, iar aerul cald din sud va aduce temperaturi ceva mai ridicate decât cele normale.
În acest sens, modelele cel mai des utilizate pentru realizarea estimărilor sezoniere, prognozează, în acest moment, pentru zona noastră, o iarnă blândă, cu temperaturi mai ridicate decât în mod obișnuit, cu mai puțină zăpadă decât în mod obișnuit și cu precipitații mai ales sub formă de ploaie în zonele joase de relief.
Atenție însă: acest lucru nu înseamnă că nu vor exista zile reci sau că nu vom avea parte de fenomenul de viscol. Înseamnă doar că pătrunderile fronturilor reci și ale maselor de aer rece se estimează a fi mai puțin frecvente. Însă, deoarece atmosfera este într-o continuă mișcare și pentru că mai există și alți factori care pe termen scurt își pot lăsa amprenta asupra vremii, rămâne de văzut în ce măsură aceste estimări se vor realiza.
Vom reveni în scurt timp pentru a vorbi despre diferența dintre climă și vreme și despre cum influențează schimbările climatice episoadele de vreme severă.
